Sari la conținut

Sfântul Binecredincios

Ioan al Serbiei

Domnitor sârb

Domnitor sârb, pomenit între binecredincioșii conducători ai neamului său, mort în anul 1476.

Prăznuire
10 decembriestil vechi 23 decembrie
Epoca
secolul XV

Viața

Sfântul Binecredincios Ioan al Serbiei, numit în pagina Azbyka rege, este amintit mai ales prin povestea părinților săi, Sfântul Ștefan cel Orb și Sfânta Angelina. Ștefan Brancovici, domn al despotatului Serbiei din neamul Brancovicilor, s-⁠a născut în 1417. În 1441 a fost orbit din porunca sultanului otoman Murad al II-⁠lea și de aceea, când tatăl lui a murit, în 1456, nu a putut pretinde tronul; despot a ajuns fratele său mai mic, Lazăr. După cucerirea Serbiei de către turci, în 1457, Ștefan, cunoscut pentru firea blândă și pentru bună știință a Sfintei Scripturi, a plecat în capitala Turciei în urma surorii sale, dată de soție sultanului Murad. Aflând că turcii au ars cu cruzime fanatică mănăstirea Mileșeva, fericitul Ștefan s-⁠a ridicat să apere Serbia de cotropitori.

În 1458 Lazăr a murit fără moștenitor bărbat. Țara a fost condusă de un triumvirat de regenți: Ștefan Brancovici, văduva Elena Paleolog și guvernatorul Rașkei, Mihail Anghelovici. Partizanii turcilor de la curtea sârbă l-⁠au proclamat despot pe voievodul Mihail Anghelovici, al cărui frate era vizir al lui Mehmed al II-⁠lea, dar locuitorii capitalei, Smederevo, cu sprijinul partidei favorabile ungurilor, au împiedicat această lovitură. Mihail Anghelovici a fost închis, iar domn a rămas Ștefan cel Orb. Atunci, din inițiativa regilor Ungariei și Bosniei, a fost invitat la Smederevo fiul regelui Bosniei, Ștefan Tomașevici, care urma să se însoare cu fiica răposatului domn, Elena, și să primească titlul de despot. La 21 martie 1459 s-⁠a făcut nunta și Ștefan Tomașevici s-⁠a urcat pe tronul Serbiei.

După înlăturarea de pe tron, fericitul Ștefan cel Orb a trăit un timp la Buda (sora lui mai mică, Ecaterina, era văduva nobilului ungur Ulrich Cilli), apoi la Dubrovnik. După aceea a plecat în Albania, la domnul Skanderbeg, unde în 1460 s-⁠a căsătorit cu Angelina, fiica prințului albanez Gheorghe Arianiti. Odată căsătorit cu Angelina, turcii l-⁠au amenințat pe fericitul Ștefan și familia lui cu răfuiala. Cu soția și cu trei copii a trebuit să se ascundă mai întâi în Albania, apoi în Italia. Restul vieții și l-⁠a petrecut la Veneția și a murit în 1476. Fericita Angelina a mutat rămășițele soțului la Kupinovo. Conducător al Serbiei la sfârșitul veacului al XV-⁠lea a ajuns fiul dreptilor Ștefan și Angelina, fericitul Ioan. Moaștele dreptului Ioan și ale părinților lui s-⁠au slăvit apoi prin multe semne.

Biserica îl pomenește la 23 decembrie, după stilul nou.

Prăznuiți în aceeași zi 10 decembrie