Ipatie din Sinai

Sfântul Cuvios Mucenic Ipatie din Sinai este unul dintre părinții uciși în Sinai și la Raithu, nevoitori din mănăstirile și peșterile Muntelui Sinai și ale pustiei apropiate Raithu, de pe malul Mării Roșii. Este pomenit în slujba cuvioșilor părinți, în Soborul sfinților din Sinai, la 27 ianuarie și la 5 mai (zi schimbătoare), în stil nou.

Părinții aceștia s-⁠au nevoit pe muntele unde Dumnezeu i-⁠a dat lui Moise cele zece porunci și în pustia apropiată, și au pătimit din partea sarazinilor și a blemilor, triburi nomade de arabi. Prima ucidere a avut loc în jurul anului 312 și a fost descrisă de Amoniu, monah egiptean și martor la moartea a patruzeci de părinți din Sinai. Atunci arabii au ucis și treizeci și nouă de părinți la Raithu. A doua ucidere s-⁠a petrecut peste o sută de ani și a fost descrisă tot de un martor, care a scăpat prin minune, Cuviosul Nil Postitorul.

Nevoitorii din Sinai și Raithu duceau o viață aspră. Toată săptămâna rămâneau în chilii, în tăcere, sâmbăta se adunau la priveghere, iar duminica se împărtășeau cu Sfintele Taine. Se hrăneau doar cu curmale și apă. Mulți dintre pustnici s-⁠au făcut cunoscuți prin darul facerii de minuni, între ei bătrânii Moise și Iosif. Slujba cuvioșilor părinți amintește pe nume pe Isaia, Sava, Moise, ucenicul lui Moise, Ieremia, Pavel, Adam, Serghie, Domn, Proclu, Ipatie, Isaac, Macarie, Marcu, Veniamin, Eusebiu și Ilie.