Isaia de la Țilcani

Sfântul Cuvios Isaia de la Țilcani (Ise, Iese) a fost unul dintre cei treisprezece Părinți sirieni care au venit în Georgia în veacul al VI-⁠lea, ucenici ai Sfântului Ioan de la Zedazeni. S-⁠a născut la Antiohia Siriei într-⁠o familie creștină cucernică, a simțit din tinerețe chemarea spre viața duhovnicească și, cu binecuvântarea părinților, a intrat într-⁠o mănăstire din Antiohia.

La sfatul lui Ioan, catolicosul Evlavie al Kartliei l-⁠a hirotonit episcop de Țilcani. Străbătea eparhia vestind Evanghelia, tămăduia bolnavii, curăța leproșii, izgonea demonii și ridica oamenii din pat. Odată, cu binecuvântarea lui Ioan, a făcut o minune ca să întărească poporul în credință: a coborât pe malul râului Ksani, cu Ioan și cu o mulțime în urma lui, a făcut semnul Crucii peste apă, a atins-⁠o cu toiagul și a poruncit: „În numele Domnului Iisus Hristos, îți poruncesc, râule: vino după mine.” Apele s-⁠au întors și l-⁠au urmat până la biserica din Țilcani. Iar când Domnul i-⁠a descoperit ziua sfârșitului, și-⁠a adunat ucenicii, i-⁠a binecuvântat, s-⁠a împărtășit și a adormit în pace, cu cuvintele „Doamne, în mâinile Tale îmi încredințez duhul.” A fost îngropat în biserica Maicii Domnului din Țilcani. Este pomenit la 2 decembrie (stil nou) și, în tradiția georgiană, și la 7 mai.