Iulita din Cezareea

Sfânta Muceniță Iulita din Cezareea a trăit în Cezareea Capadociei, în veacul al IV-⁠lea, pe vremea Sfântului Vasile cel Mare, care o cinstea pentru cucernicia și virtuțile ei. Avea o avere mare și a fost prigonită de un om lacom și puternic, care a târât-⁠o prin procese și a ridicat împotriva ei martori mincinoși.

Iulita l-⁠a rugat pe Vasile s-⁠o apere. Cunoscând dreptatea ei, el i-⁠a scris lui Paladie, om drept și temător de Dumnezeu, să o susțină înaintea prefectului; iar ei i-⁠a scris, pentru a o întări, că Dumnezeu cel Puternic poate să o scoată din orice necaz dacă ne punem nădejdea în El cu inimă curată. În cele din urmă potrivnicul a pârât-⁠o că ar fi vorbit de rău decretele lui Iulian în folosul păgânătății. Întrebată, Iulita a răspuns că osândește păgânismul și că îi este datoria să-⁠i întărească pe creștini în credința adevărată. Pentru mărturisirea aceasta a fost osândită și aruncată în foc. Trupul ei a fost aflat aproape întreg și a fost îngropat în pridvorul bisericii mari din Cezareea.

Sfânta Iulita este pomenită la 30 iulie (stil nou). Anul muceniciei ei este dat de unele surse în jurul lui 305, iar de altele în vremea lui Iulian.