Leonila din Langres

Sfânta Muceniță Leonila din Langres, numită și Neonila, a fost bunica mucenicilor Spevsip, Elevsip și Melevsip și a pătimit împreună cu ei, cu Neon, Turbon și Iovila, în Galia (după altă povestire, în Capadocia), în veacul al II-⁠lea, în vremea prigoanei lui Marcu Aureliu (161-180). Pagina Azbyka le povestește împreună.

Leonila a primit Botezul la adânci bătrânețe de la un ucenic al Sfântului Policarp, episcopul Smirnei, și a întors apoi la Hristos pe cei trei nepoți ai ei. Frații, aprinși de râvnă pentru Domnul, au sfărâmat idolii și i-⁠au mustrat pe păgâni pentru nebunia lor. Chinuitorii au adus-⁠o pe Leonila la locul de osândire și i-⁠au poruncit să-⁠și înduplece nepoții să se lepede de Hristos, dar ea, apropiindu-⁠se de ei, i-⁠a lăudat pentru curaj și pentru mărturisirea tare a credinței. Mucenicii au fost aruncați în foc, care nu le-⁠a făcut rău. După chinurile și moartea nepoților, Sfânta Leonila a fost tăiată cu sabia.

Împreună cu ea a pătimit Sfânta Iovila, care a văzut credința neclintită a sfinților mucenici și s-⁠a mărturisit creștină, lăsându-⁠și soțul și fiul mic. Chinuitorii au atârnat-⁠o de păr, i-⁠au rănit trupul și au decapitat-⁠o. Sfântul Neon a văzut nevoința sfinților frați și, scriindu-⁠le pătimirea, a dat manuscrisul lui Turbon, iar el însuși L-⁠a mărturisit pe Hristos pe față și a fost bătut cumplit și a murit din bătăi. Sfântul Turbon, urmând pătimitorilor, și-⁠a sfârșit viața tot ca mucenic. Acești mucenici sunt cinstiți mai ales în Spania, unde li s-⁠au închinat multe biserici. Moaștele lor le-⁠a dat împăratul grec Zenon Franței, în orașul Langres.

Sfânta Leonila este pomenită la 29 ianuarie, în stil nou. Pătimirea lor se află și în Viețile Sfinților ale Sfântului Dimitrie al Rostovului.