Mastridia din Alexandria

Cuvioasa Mastridia din Alexandria a fost fecioară și nevoitoare în Alexandria Egiptului, după unele izvoare în jurul anului 580. Biserica Ortodoxă o pomenește la 24 noiembrie după calendarul vechi, adică 7 decembrie după cel nou.

După viața ei, încă din tinerețe și-⁠a făgăduit fecioria, petrecându-⁠și viața în post și rugăciune. Un tânăr, pătimind de dorință pentru ea, încerca stăruitor să o abată de la făgăduința curăției. Cuvioasa, obosită de stăruințele lui, l-⁠a chemat în casa ei printr-⁠o slujnică. Când a intrat tânărul, Mastridia țesea pânză și l-⁠a întrebat de ce îi pricinuiește atâta mâhnire și întristare, încât nu o lasă să meargă nici la biserică. Tânărul i-⁠a răspuns că o iubește foarte mult și că, atunci când o vede, e ca și cum ar arde. Mastridia l-⁠a întrebat ce vede în ea, iar el a spus că ochii ei sunt atât de frumoși, încât îl ademenesc.

Sfânta fecioară, auzind că ochii ei ademenesc oamenii, și-⁠a străpuns îndată ochii cu suveica cu care țesea pânza. Văzând fapta Mastridiei, tânărul s-⁠a pocăit, a primit monahismul și a ajuns nevoitor. Povestirea este cuprinsă în „Vieți ale sfinților” ale lui Dimitrie al Rostovului, la 24 noiembrie. Protopopul Avvakum a folosit pilda Mastridiei ca să o îndemne pe boierița Morozova în lupta ei cu ispitele iubirii, spunându-⁠i să-⁠și scoată ochii cu suveica, precum a făcut Mastridia.