Sari la conținut

Sfântul Mucenic

Mihail Iakunkin

Mucenic al Bisericii Ruse, pomenit în calendarul ortodox.

Prăznuire
10 decembriestil vechi 23 decembrie
Adormit
1937secolul XX

Viața

Sfântul Mucenic Mihail Iakunkin (Mihail Ivanovici Iakunkin) s-⁠a născut la 7 noiembrie 1878 în satul Petrușevo din ținutul Kasimov al guberniei Reazan. Satul nu avea biserică, iar locuitorii lui țineau de parohia Pogost. În copilărie a urmat o școală sătească de trei clase. Venea dintr-⁠un neam de țărani harnici, care în toate veacurile Rusiei și-⁠au creat prosperitatea pământească cu nădejdea în Dumnezeu și cu muncă stăruitoare pe pământ, iar în neamul Iakunkin, din vremuri uitate, au fost mereu și fierari. Mihail Ivanovici avea talent și sănătate și era socotit în ținut unul dintre cei mai buni fierari. Pe urmele lui au mers fiii Gavriil și Pavel, unul ciocănar, celălalt fierar, în diferite locuri ale ținutului Kasimov.

Gospodăria lui Mihail Ivanovici și a soției sale, Marfa, era, după măsura țăranului rus, nu bogată: o casă cu anexe, un cal, două vaci și o scroafă. Ambii fii erau căsătoriți și în casă locuiau și cele două nurori, Alexandra și Irina. Dar și o astfel de gospodărie a fost declarată chiabură și confiscată. După dezchiaburire, Mihail, soția și nurorile au fost nevoiți să meargă la lucru în colhoz. Țărănimea era împovărată cu impozite de nesuportat, iar neplata atrăgea deschiderea unui dosar penal; astfel, în 1932 Mihail Ivanovici a fost judecat întâia oară „ca răuvoitor sustras de la plățile către stat” și a stat șase luni în închisoare.

Cu toate acestea a rămas credincios lui Dumnezeu și Bisericii. În 1930-1934 a fost membru al consiliului parohial al bisericii Pogost. A doua arestare a venit la 21 septembrie 1937. L-⁠au învinuit de participare la răscoala chiaburească contrarevoluționară din 1918, deși spusese mai înainte că în vremea răscoalei era acasă. Prin hotărârea „troicii” UNKVD a regiunii Reazan din 6 decembrie 1937, în temeiul articolului 58, punctele 10-11, a fost condamnat la moarte. Pagina nu dă data executării.

Este pomenit la 23 decembrie, după stilul nou, odată cu Soborul Noilor Mucenici și Mărturisitori ai Bisericii Ruse (zi mișcătoare) și, la 23 iunie, cu Soborul sfinților din Reazan.

Prăznuiți în aceeași zi 10 decembrie