Misail

Sfântul Mucenic Misail (Mișael) din Babilon, tânărul, a fost unul dintre cei trei tineri din cuptorul de foc, împreună cu Anania și Azaria, prieteni ai Sfântului Proroc Daniil. Cu șase sute de ani înainte de Hristos, Ierusalimul a fost cucerit de regele Babilonului, templul zidit de Solomon a fost dărâmat, iar mulțime de oameni din Israel au fost duși în robie. Între prizonieri se aflau tinerii de neam ales Daniil, Anania, Azaria și Misail. Regele Nabucodonosor a poruncit să fie învățați înțelepciunea haldeilor și crescuți în belșug la curtea sa. Dar ei, păzind poruncile credinței lor, se lepădau de excese și duceau o viață aspră, hrănindu-⁠se numai cu legume și apă. Domnul le-⁠a dat înțelepciune, iar Sfântului Daniil darul înainte-⁠vederii și al tâlcuirii viselor. Sfântul Proroc Daniil, păstrând cu sfințenie credința în Dumnezeul cel Unul și nădăjduind în ajutorul Lui atotputernic, i-⁠a întrecut prin înțelepciune pe toți astrologii și vrăjitorii haldeilor și a fost apropiat de regele Nabucodonosor. Odată Nabucodonosor a avut un vis ciudat, care l-⁠a tulburat, dar, trezindu-⁠se, l-⁠a uitat. Înțelepții Babilonului n-⁠au putut afla ce a visat regele. Atunci Sfântul Proroc Daniil a slăvit înaintea tuturor puterea adevăratului Dumnezeu, care i-⁠a descoperit nu numai cuprinsul visului, ci și însemnătatea lui profetică. După aceea Daniil a fost înălțat de rege la rangul de dregător al Babilonului.

Curând regele Nabucodonosor a poruncit să se ridice chipul său, o statuie uriașă, căreia să i se dea cinstire dumnezeiască. Pentru că au refuzat s-⁠o facă, cei trei tineri, Anania, Azaria și Misail, au fost aruncați în cuptorul aprins. Flacăra se ridica deasupra cuptorului cu patruzeci și nouă de coți, pârjolind pe haldeii din preajmă, iar sfinții tineri se plimbau prin mijlocul flăcărilor, înălțând rugăciune Domnului și cântându-⁠L (Daniil 3, 26-90). Un înger al Domnului, arătându-⁠se, a răcorit flacăra, iar tinerii au rămas nevătămați. Văzând aceasta, regele le-⁠a poruncit să iasă și s-⁠a întors la Dumnezeul cel adevărat. Pe vremea regelui Baltazar, Sfântul Daniil a tâlcuit scrisul tainic („Mene, Tekel, Fares”) apărut pe zidul palatului în timpul ospățului, care vestea căderea împărăției Babilonului. Sub regele persan Darius, Sfântul Daniil, din pricina pârilor dușmanilor, a fost aruncat în groapa cu lei flămânzi, dar leii nu s-⁠au atins de el. Regele Darius s-⁠a bucurat și a poruncit ca în toată împărăția lui să se închine Dumnezeului lui Daniil. Sfântul Proroc a suferit adânc pentru poporul său, care primea dreapta pedeapsă pentru multele păcate și fărădelegi, robia grea a Babilonului și pustiirea Ierusalimului. Daniil a mijlocit pentru poporul său la urmașul lui Darius, regele Cir, care îl prețuia mult, și acesta a dat robilor libertate.

Daniil însuși și prietenii lui Anania, Azaria și Misail au trăit până la adânci bătrâneți și au murit în robie. Potrivit mărturiei Sfântului Chiril al Alexandriei, însă, Anania, Azaria și Misail au fost decapitați la porunca regelui persan Cambise. Misail este pomenit la 30 decembrie, după stilul nou.