Monahii mucenici de la Valaam

Monahii mucenici de la Valaam sunt treizeci și patru de monahi ai Mănăstirii Valaam, uciși la 20 februarie 1578 de invadatori suedezi, pentru statornicia lor în credința ortodoxă. Mănăstirea Valaam, aflată lângă hotarul Novgorodului cel Mare cu Suedia, a fost pustiită de mai multe ori de suedezi, atrași și de câștig, și de dorința de a răspândi credința latină în ținuturile din jur.

Sub regele Gustav Vasa (1523-1560) s-⁠a făcut Reforma în Suedia. În vremea fiului său, Ioan al III-⁠lea, o ceată militară de convertiți luterani, care după Sfântul Ignatie Briancianinov „respira încă o preferință fanatică pentru credința lor proaspătă”, a trecut pe gheață din uscat în insulă și a atacat mănăstirea. La 20 februarie 1578 au fost uciși optsprezece bătrâni și șaisprezece novici. Numele lor, cu însemnarea „bătuți de nemți pe Valaam, bătrâni și slujitori”, au fost trecute într-⁠un sinodic care a ajuns apoi la Mănăstirea Vasilievski: ieromonahul Tit, schimonahul Tihon, monahii Ghelasie, Serghie, Varlaam, Sava, Conon, Silvestru, Ciprian, Pimen, Ioan, Samon, Iona, David, Corneliu, Nifon, Atanasie, Serapion și alt Varlaam, novicii Atanasie, Antonie, Luca, Leontie, Toma, Dionisie, Filip, Ignatie, Vasile, Pahomie, alt Vasile, Teofil, Ioan, Teodor și alt Ioan.

Potrivit unei legende din secolul al XIX-⁠lea, un monah de la Valaam, aproape de schitul egumenului Nazarie, a primit o vedenie: niște monahi necunoscuți, în haine negre, mergeau în două șiruri dintr-⁠un crâng verde scăldat în lumină și cântau vechile cântări de înmormântare. Mergeau cu mâinile încrucișate pe piept, cu chipuri luminoase și o blândețe nespusă în priviri, dar hainele le erau stropite cu sânge și acoperite de răni. Iarba nu se pleca sub pașii lor. Au dispărut cum au apărut, în desișul verde. Cu binecuvântarea egumenului Damaschin, mănăstirea slujea în fiecare an la 20 februarie Liturghia „pentru odihna lor” și se cânta panihida de obște. La Sinodul Arhieresc Jubiliar al Bisericii Ortodoxe Ruse din 13-16 august 2000, cei treizeci și patru de mucenici monahi au fost canonizați pentru cinstire în toată Biserica. Sunt pomeniți la 20 februarie (stil nou; 5 martie pe stil vechi).