Neagoe Basarab

Sfântul Binecredinciosul Domn Neagoe Basarab a fost domn al Țării Românești între 1512 și 1521, ctitorul mănăstirii Curtea de Argeș și autorul Învățăturilor către fiul său Teodosie. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 2008, pentru faptele sale sfinte și pentru înflorirea vieții duhovnicești din Țara Românească.

Originile și urcarea la domnie

Se spune că era fiul marelui vornic Pârvu Craiovescu și al Neagăi; după alte izvoare, ar fi fost fiul nelegitim al lui Basarab al IV-⁠lea cel Tânăr. A crescut în casa lui Pârvu Craiovescu, unde a primit o educație aleasă, cunoscând greaca și slavona, și a călătorit prin Europa centrală și Imperiul Otoman. A ocupat dregătorii în statul muntean: postelnic, mare postelnic și mare comis. Se mai spune că l-⁠a slujit pe patriarhul Nifon al II-⁠lea, care căuta la el învățătură și hrană sufletească. Conflictul dintre domnul Vlad cel Tânăr și boierii Craiovești l-⁠a dus pe Neagoe pe tron, după bătălia de la Văcărești, în ianuarie 1512.

Domnia

A încurajat meșteșugurile și comerțul, a păstrat prietenia cu Ungaria și a căutat să echilibreze stăpânirea otomană prin legături cu puterile creștine, încercând relații cu Veneția și cu Roma și oferindu-⁠se chiar să medieze între ortodocși și catolici, în gândul unei alianțe împotriva Imperiului Otoman. În 1519 a trimis, cu Ștefan al IV-⁠lea al Moldovei, un sol la Vatican, făgăduind că vor lua parte la expediția împotriva sultanului. Țara a rămas totuși vasală Porții. A făcut danii largi mănăstirilor ortodoxe din țară, din Balcani, Patriarhiei Ecumenice și locașurilor din Ierusalim și de la Muntele Sinai. În 1512 ieromonahul Macarie a tipărit la Târgoviște un Tetraevangheliar slavon. În vremea lui s-⁠a zidit mănăstirea Curtea de Argeș (sfințită în 1517), în jurul căreia s-⁠a născut legenda Meșterului Manole. A poruncit și lucrări la biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului.

Învățăturile

A scris în limba slavonă bisericească Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, una dintre cele dintâi mari opere ale literaturii din Țara Românească, cu sfaturi de filosofie, diplomație, morală și etică. Un model i-⁠a fost, după unii cercetători, Cuvântul de laudă la Constantin și Elena al patriarhului Eftimie de Târnovo.

Familia și sfârșitul

S-⁠a căsătorit cu doamna Despina Milița, din familia sârbă Brancovici. Au avut șase copii, între care pe Teodosie, domn în 1521-1522, Stana, soția lui Ștefan al IV-⁠lea al Moldovei, Petru, Ioan, Ruxandra, soția domnului Radu de la Afumați, și Angelina. A adormit la 15 septembrie 1521 și a fost înmormântat în biserica mănăstirii Curtea de Argeș. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-⁠a canonizat la 8 iulie 2008; este prăznuit la 26 septembrie. În 2018 a fost trecut și în calendarul Bisericii Ortodoxe Ruse, cu pomenire la 9 octombrie.