Platonida de la Argeș

Doamna Milița Despina a fost soția voievodului Neagoe Basarab și doamnă a Țării Românești, regentă în anii 1521-1522 pentru fiul ei Theodosie și, la bătrânețe, monahia Platonida. Era de neam sârbesc, înrudită cu casele Brancovici și Lazarevici. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat-⁠o la 1 iulie 2025, cu numele Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, iar pomenirea ei se face la 26 septembrie.

Neamul și familia

Despre părinții ei, cercetătorii au mai multe păreri. Unii o socot una dintre fiicele despotului sârb Ioan Brancovici, mort în 1502, alții fiica fratelui mai mare al acestuia, despotul Gheorghe Brancovici, mort în 1516, iar alții o trag din neamul Cantacuzinilor. Se știe că mitropolitul Maxim, născut Gheorghe Brancovici, era unchiul ei. Se mai numește și Despina Elena. S-⁠a născut în jurul anului 1487.

În 1505 s-⁠a căsătorit cu Neagoe Basarab. Au avut șase copii: Theodosie, Stana, Petru, Ioan, Ruxandra și Anghelina, dintre care doi fii și o fiică au murit mici.

Ctitorii și sprijinul pentru cultură

Doamna Despina a fost ocrotitoare a artelor și meșteșugurilor. A ajutat la zidirea mănăstirii Krušedol din Frușka Gora, în Serbia, iar împreună cu soțul ei a ctitorit mănăstirea Curtea de Argeș, la a cărei sfințire, în 15 august 1517, a fost de față. În 1520, Neagoe și soția lui au început schitul Ostrov din Călimănești, terminat în 1522, după moartea domnului. Sub ocrotirea ei, ieromonahul Macarie a tipărit în Țara Românească mai multe cărți de slujbă, între care Tetraevanghelul de la Târgoviște.

Regența și surghiunul

După moartea lui Neagoe Basarab, în 1521, fiul lor Theodosie a fost înscăunat domn al Țării Românești, iar mama lui a fost regentă. Domnia lui a durat însă puțin, căci a fost alungat de Radu de la Afumați și a murit la Constantinopol în 1521 sau 1522. Doamna Despina s-⁠a refugiat în Transilvania cu fiicele ei Stana și Ruxandra și a trăit la Sibiu o viață liniștită, sub ocrotirea vărului ei, regele Ungariei, după unele izvoare Ioan Zápolya.

La 21 ianuarie 1526 Ruxandra s-⁠a căsătorit cu Radu de la Afumați, iar în același an Stana s-⁠a măritat cu Ștefăniță Vodă, domnul Moldovei. După moartea lui Ștefăniță, la 14 ianuarie 1527, Stana s-⁠a întors la Sibiu, lângă mama ei, și s-⁠a călugărit cu numele Sofronia. În 1529, după moartea soțului ei, s-⁠a întors și Ruxandra, rămânând acolo până în 1541, când s-⁠a căsătorit cu Radu Paisie.

Călugăria și sfârșitul

După o scurtă ședere la București, unde n-⁠a mai găsit nimic din strălucirea de altă dată, Doamna Despina s-⁠a călugărit în 1545, cu numele Platonida, și s-⁠a întors la Sibiu, unde a petrecut restul vieții. A murit în același oraș, de ciumă, la 30 ianuarie 1554.

Biserica Ortodoxă Română a canonizat-⁠o prin hotărârea Sfântului Sinod din 1 iulie 2025, cu numele de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, și i-⁠a rânduit pomenirea la 26 septembrie.