Neventer

Sfântul Neventer este un sfânt breton din Armorica, întrucâtva legendar, care nu a fost recunoscut oficial de Biserica Romano-⁠Catolică. Se prăznuiește la 7 mai (stil nou, calendar occidental). Se cunosc foarte puține despre el.

După Albert le Grand, Neventer și Derrien erau doi cavaleri din insula Britania care, în secolul al VI-⁠lea, se întorceau din Țara Sfântă pe mare. Pe râul numit atunci Dour Doun, azi Élorn, l-⁠au văzut pe contele Élorn aruncându-⁠se în apă de deznădejde, fiindcă sorțul îl alesese pe fiul său Riok, de doi ani, drept următoarea jertfă a unui balaur care mânca oameni și animale. L-⁠au salvat și i-⁠au făgăduit că vor izbăvi ținutul, dacă renunță la păgânătate și își crește fiul în credința creștină. Cei doi cavaleri au mers la bârlogul balaurului, i-⁠au poruncit să-⁠l readucă pe Riok la castelul tatălui său și l-⁠au dus apoi la Tolente, unde l-⁠au silit să se arunce în mare. Contele s-⁠a lăsat mai târziu convins de soție și de fiu și a zidit o biserică în pădurea Barguet, din care a crescut târgul Plounéventer. Tradiția spune că tot acolo calul lui Neventer a lăsat urma copitei pe o piatră, încă văzută lângă grota Notre-⁠Dame-⁠de-⁠Lourdes. Derrien și Neventer s-⁠ar fi întors apoi în insula Britania ca să-⁠și sfârșească viața. Numele lui se păstrează în Plounéventer și în Plaintel, iar la Plounéventer se mai cântă o gwerz, cântec tradițional breton, despre el.