Nicolae Andreev

Sfântul Sfințit Mucenic Nicolae Andreev a fost protoiereu la Bogorodsk, în regiunea Moscova, și a fost împușcat la poligonul Butovo la 10 decembrie 1937.

S-⁠a născut la 8 februarie 1869 în orașul Windau (Ventspils), din gubernia Curlandei, în familia preotului Alexandru Andreev. A terminat școala primară și seminarul învățătoresc și a fost hirotonit preot la una dintre bisericile din Riga. În Primul Război Mondial a fost evacuat cu familia în gubernia Moscova și a fost numit la catedrala Bobotezei din orașul Bogorodsk (Noghinsk), unde a slujit până la arestarea din 1937. Pentru slujirea lui râvnitoare și fără prihană a fost ridicat la rangul de protoiereu.

La 26 noiembrie 1937 a fost arestat și închis la Noghinsk. A doua zi au fost interogați martori mincinoși, dintre care unul a spus că preotul, după slujbă, le-⁠ar fi vorbit credincioșilor despre arestarea „douăzecimii” și i-⁠ar fi rugat să semneze o listă ca să nu lase puterea să închidă catedrala. Întrebat a doua zi, părintele Nicolae a spus că a venit din Letonia în 1917, la evacuarea Rigăi, și că în Letonia fusese preot. A recunoscut că le citise credincioșilor predici, dar din cărți, și a tăgăduit că ar fi răspândit calomnii despre putere. Nu s-⁠a recunoscut vinovat.

La 1 decembrie 1937 troica NKVD l-⁠a condamnat la moarte. A fost împușcat la 10 decembrie 1937 și îngropat într-⁠o groapă comună necunoscută, pe poligonul Butovo. Pomenirea lui se face la 10 decembrie, la 29 mai (zi mobilă), în soborul noilor mucenici de la Butovo, și la 5 septembrie (zi mobilă), în soborul sfinților din Moscova, după stilul nou.