Nicolae Burlacov

Sfântul Mucenic Nicolae Burlacov a fost un mirean din orașul Kirillov, împușcat la 15 septembrie 1918 împreună cu episcopul Varsonofie de Kirillov, cu stareța Serafima de la Mănăstirea Ferapontov și cu alți trei mireni.

Împreună cu el au pătimit Sfântul Sfințit Mucenic Varsonofie (Lebedev), episcopul de Kirillov, Sfântul Sfințit Mucenic Ioan Ivanov, preotul, Sfânta Cuvioasă Muceniță Serafima (Sulimova), stareța Mănăstirii Ferapontov, și mirenii Anatolie Barașkov, Mihail Trubnikov și Filip Marîșev. Nicolae Ignatievici Burlacov se născuse în 1889 în orașul Kirillov și, înainte de preluarea puterii de către bolșevici, fusese consilier în duma orășenească.

Ferapontov

Mănăstirea Ferapontov, la douăzeci de kilometri de Kirillo-⁠Belozersk, fusese întemeiată de Sfântul Ferapont, prieten al Sfântului Chiril, și redeschisă ca mănăstire la începutul veacului al XX-⁠lea. La sfârșitul lui ianuarie 1918 a fost dat decretul despărțirii Bisericii de stat, iar în mai o comisie a venit să facă inventarul averii mănăstirii. Stareța Serafima a vestit comisia, iar preotul Ioan Ivanov a anunțat credincioșii; oamenii nemulțumiți s-⁠au adunat în fața mănăstirii, iar ea a încercat să-⁠i liniștească. Preotul Ioan a fost arestat la 9 mai de gardiști roșii, fără vină, iar stareța a fost chemată la Kirillov și arestată la 12 mai, învinuită că ar fi aprins țăranii. Mănăstirea a fost jefuită. Abia peste o lună enoriașii au încercat să ceară eliberarea preotului, dar cererea a fost distrusă.

Uciderea

La 14 septembrie episcopul Varsonofie, care se întorcea de la Gorițî, a fost oprit de doi gardiști și arestat; a petrecut noaptea în rugăciune în închisoarea din Kirillov. A doua zi, duminică 15 septembrie, spre ora cinci dimineața, episcopul, stareța Serafima și cei patru mireni, între care Nicolae Burlacov, au fost scoși din închisoare și duși pe vechiul drum spre Gorițî, de-⁠a lungul lacului Sivers, în direcția munților. Au fost așezați cu fața spre muntele Zolotuha. Când stareța, care obișnuia să ceară în fiecare seară iertare surorilor, a rostit către ucigași „Iertați-⁠mă pe mine, păcătoasa”, ei au crezut că le-⁠a spus lor ocară și au tras în ea. Au urmat salve; toți au căzut, numai episcopul a rămas în picioare, rugându-⁠se cu brațele ridicate; după ce a terminat slujba de ieșire a sufletului și a spus „amin”, a binecuvântat mănăstirea și a fost împușcat din apropiere. Ucigașii erau un detașament pedepsitor din Cerepoveț. Mormântul a fost cinstit mult timp; în anii 1960 autoritățile l-⁠au distrus, iar în 1998 pe locul uciderii s-⁠a pus o cruce. Preotul Ioan Ivanov a fost împușcat câteva zile mai târziu, la 19 septembrie.

Este pomenit la 15 septembrie, la 7 februarie (zi mobilă), în soborul noilor mucenici și mărturisitori, și la 11 iulie (zi mobilă), în soborul sfinților din Vologda, după stilul nou.