Sari la conținut

Sfântul Sfințit Mucenic

Nicolae Carasiov

Cleric mucenicit pentru credința în Hristos.

Prăznuire
10 decembriestil vechi 23 decembrie
Născut
1901

Viața

Sfântul Sfințit Mucenic Nicolae Carasiov a fost preot în gubernia Riazan și a fost osândit la moarte în decembrie 1937, după ce, la anchetă, a rupt procesele-⁠verbale cu mărturii false.

S-⁠a născut la 23 aprilie 1901, în satul Gusevski Pogost din ținutul Kasimov, gubernia Riazan, în familia tâmplarului țăran Nichita Nikolaevici Carasiov și a Ecaterinei Vasilievna. A absolvit școala învățătorească. Înainte de revoluție era funcționar și, pe lângă munca zilnică, slujea la biserica locală ca cântăreț și citeț. În anii 1920 a fost hirotonit diacon pentru biserica Schimbării la Față din sat și a împlinit multă vreme, în ciuda prigoanei crescânde, ascultarea bisericească. În 1935 a fost arestat prima oară de NKVD sub bănuiala de a fi dat foc unei păduri, dar după o lună a fost eliberat pentru lipsă de dovezi. În 1937 avea împreună cu soția Maria trei copii: pe Vasile, de nouă ani, și pe Nina și Alexandra, de paisprezece și zece ani. Gospodăria lor era o casă cu anexe și o vacă.

A fost hirotonit preot cu puțin înainte de arestare, care a urmat la 27 septembrie 1937. L-⁠au învinuit de „participare la o organizație contrarevoluționară de răscoală și teroare”. Interogatoriile s-⁠au ținut din septembrie până în decembrie. Au încercat să-⁠l silească să accepte acuzații false, dar el le-⁠a respins pe toate cu liniște, iar la batjocura anchetatorilor răspundea ca un nebun întru Hristos. La interogatoriul din 25 noiembrie, întrebat de activitatea contrarevoluționară a preotului Dinariev, a răspuns cu lucruri fără legătură, despre vizite și un porc tăiat în taină. La ultimul interogatoriu, la 1 decembrie 1937, când trebuia să semneze procesele-⁠verbale cu mărturiile lui presupuse, le-⁠a luat și le-⁠a rupt în bucățele; despre aceasta există în dosar un act iscălit de trei lucrători ai NKVD. Dosarul a fost trimis troicii NKVD din regiunea Riazan, care la 6 decembrie 1937 l-⁠a condamnat la moarte, împreună cu un grup de preoți și mireni nevinovați.

Este pomenit la 23 decembrie, la 23 iunie, în soborul sfinților din Riazan, și la 7 februarie (zi mobilă), în soborul noilor mucenici și mărturisitori, după stilul nou.

Prăznuiți în aceeași zi 10 decembrie