Nicolae Georgianul

Sfântul Cuvios Nicolae Georgianul, numit „Steaua strălucitoare a georgienilor", a fost imnograf și om duhovnicesc din a doua jumătate a secolului al XIII-⁠lea. Ultimii ani ai vieții lui au căzut în domnia regelui Vahtang al III-⁠lea, fiul sfântului rege Dimitrie Devotatul.

A scris multe slujbe bisericești, dar despre viața lui se știu puține lucruri. A fost unul dintre cei mai mari imnografi ai vremii, deși puține din lucrările lui s-⁠au păstrat. Catolicosul Anton I scrie că a alcătuit multe canoane și slujbe, între care un „Canon de rugăciune pentru ploaie". A îmbogățit literatura duhovnicească a Georgiei și prin traduceri: istoricii cred că, fiind cel mai mare liturghist al timpului, a tradus din greacă în georgiană multe rugăciuni și slujbe, probabil și „Canonul pentru sfințirea apei". Istoricul Platon Ioseliani, din secolul al XIX-⁠lea, scrie că alte slujbe ieșite din condeiul lui se află printre manuscrisele mănăstirii Iviron din Athos.

Sfântul Nicolae a adormit în pace în anul 1308. Este pomenit la 3 noiembrie.