Nicolae Piatnițki

Sfântul Sfințit Mucenic Nicolae Piatnițki a fost preot în Siberia și apoi în regiunea Moscova și a fost împușcat la Butovo la 16 noiembrie 1937.

S-⁠a născut la 3 martie 1884, în orașul Lodeinoe Pole din gubernia Sankt Petersburg, în familia citețului Alexei Piatnițki. După școala teologică a intrat citeț la biserica din satul Krivoi Poias, iar în 1910 a fost mutat la biserica din satul Krivandino, ținutul Egorievsk, gubernia Riazan. În 1913 a fost hirotonit preot pentru una din bisericile din Tiumen. În 1919 Tiumenul a fost ocupat de trupele lui Kolceak, cu care părintele Nicolae s-⁠a retras, în retragerea generală a albilor, până la Tomsk. Când s-⁠a lămurit că mișcarea albă va fi zdrobită, a hotărât să nu plece în străinătate și s-⁠a întors la Tiumen, la vechiul loc. În 1921 a fost mutat la una dintre bisericile din Ialutorovsk și a slujit acolo până în 1931.

În 1931 OGPU din Tiumen l-⁠a arestat și a stat vreo jumătate de an în închisoare. După eliberare s-⁠a mutat în regiunea Moscova și a slujit la biserica din Nikolski Pogost. La 29 octombrie 1937 a fost arestat, învinuit de activitate contrarevoluționară și de răspândire de zvonuri provocatoare despre puterea sovietică, și închis la Taganka, în Moscova. A respins toate acuzațiile. La 14 noiembrie troica NKVD l-⁠a condamnat la moarte, iar la 16 noiembrie 1937 a fost împușcat și îngropat într-⁠o groapă comună necunoscută, pe poligonul Butovo.

Este pomenit la 16 noiembrie, la 29 mai (zi mobilă), în soborul noilor mucenici de la Butovo, la 23 iunie, în soborul sfinților din Tobolsk, și la 5 septembrie (zi mobilă), în soborul sfinților din Moscova, după stilul nou.