Nicolae Udințev

Sfântul Sfințit Mucenic Nicolae Udințev a fost preot în satul Koptelovskoe, din gubernia Perm, și a fost ucis cu baionetele chiar în altar la 25 iulie (7 august) 1918.

Viața

S-⁠a născut la 4 aprilie 1862, în familia preotului Alexandru Udințev din satul Skorodumskoe, ținutul Irbit. A învățat la seminarul din Perm, dar a fost scos din el la cererea lui în trecerea la clasa a cincea și a devenit învățător la școli populare din ținutul Irbit, până în 1890. Atunci s-⁠a căsătorit cu Antonina Mihailovna Lasina, fiica unui diacon din satul Niținskoe, și au avut doi fii, Alexandru (1890) și Dimitrie. La 15 noiembrie 1892 a fost hirotonit diacon pentru biserica Celor Trei Ierarhi din fabrica Nijne-⁠Tura, ținutul Verhotura; în fișa lui scrie „purtare foarte bună”. În 1894 a fost hirotonit preot pentru biserica Sfinților Petru și Pavel din satul Petropavlovskoe, apoi mutat la biserica Învierii din Verh-⁠Niținskoe, unde a predat și la școala parohială din Ignatieva. Predarea a mers atât de bine, încât de Paștile lui 1902 a primit nabedrenic „pentru râvna în îndatoririle școlare bisericești”, iar în 1903 și 1905 a fost de mai multe ori numit în rapoartele inspectorilor eparhiali între cei care s-⁠au arătat osârdnici. Cam în acea vreme a intrat în Frăția Sfântului Simeon, făcătorul de minuni din Verhotura, și în Societatea misionară ortodoxă a comitetului din Ekaterinburg, a căror lucrare era luminarea și misiunea, mai ales împotriva schismei. A slujit apoi la biserica Înălțării din Koptelovskoe.

Uciderea

În 1918, în vremea războiului civil, noua putere a introdus mobilizarea forțată în Armata Roșie și a jefuit pe țărani, ceea ce a stârnit răscoale pe tot Uralul. Ținutul Verhotura n-⁠a fost altfel: din inițiativa locuitorilor din Aromașevo au avut loc mitinguri cu reprezentanți din cincisprezece volosturi, care au hotărât să nu intre în Armata Roșie și să nu-⁠i sprijine pe bolșevici; cei mobilizați cu forța au trecut cu toții, o companie de 180 de oameni cu arme, de partea albilor, iar țăranii din satul vecin Deeva, înarmați doar cu furci, lopeți de fier și sulițe făcute în casă, au dezarmat un detașament de douăzeci și opt de ostași roșii. Locuitorii din Koptelovskoe au refuzat la fel să meargă în armata roșie, iar părintele Nicolae a fost bănuit că ar fi agitat împotriva mobilizării.

Când au apărut primele iscoade ale Armatei Populare lângă Koptelovskoe, roșii, simțind că vor trebui să părăsească satul, au hotărât să-⁠l piardă pe părintele Nicolae, față de care fuseseră și mai înainte ostili. A primit moartea mucenicească la masa de jertfă a Domnului: roșii îndrăciți l-⁠au ridicat pe baionete chiar în altarul bisericii Înălțării, la 25 iulie (7 august) 1918. În 2002 a fost proslăvit în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Rusiei din eparhia Ekaterinburg.

Este pomenit la 7 august, la 11 februarie, în soborul sfinților din Ekaterinburg, și la 7 februarie (zi mobilă), în soborul noilor mucenici și mărturisitori, după stilul nou.