Nicolae Vinogradski

Sfântul Sfințit Mucenic Nicolae Vinogradski a fost protoiereu al Bisericii Ruse. S-⁠a născut în 1873 la Dmitrov, în gubernia Moscova, și a murit mucenicește în 1937, împușcat la 15 decembrie pe poligonul de la Butovo.

S-⁠a născut în familia preotului Vasili Ilici Vinogradski, de la biserica Sfintei Treimi din Zubovo. A absolvit școala duhovnicească din Volokolamsk (1887) și Seminarul din Moscova (1894). Din 1895 a fost învățător la școala parohială de la biserica Schimbării la Față de pe Peski. În 1897 a fost hirotonit preot și numit la biserica Înălțării Sfintei Cruci din cimitirul Dmitrievski, ținutul Klin. Între 1899 și 1901 a slujit la Moscova: la 10 noiembrie 1899 a fost numit conducător și profesor de religie al școlii parohiale de la biserica Sfinților Patru Ierarhi ai Moscovei, a fabricii eparhiale de lumânări, cu dreptul de a sluji în biserica fabricii.

Din 29 mai 1901 a fost preot la biserica Sfântul Nicolae din satul Subbotino, ținutul Vereia, iar din august 1902 și profesor de religie la școala de ținut din satul vecin Kurnevo. Din 30 noiembrie 1905 a fost preot la biserica Sfintei Treimi din satul Riuhovskoe, ținutul Volokolamsk, iar din 1906 a fost și profesor de religie la școala din Riuhovo și la școala de cale ferată de la gara Volokolamsk. În 1918 a fost mutat la Volokolamsk. Din 1924 a slujit la biserica Sfântul Gheorghe din satul Egorie, din 1929 la biserica Sfântul Gheorghe din satul Lehaciovo (azi în orașul Dolgoprudnîi), iar din 1931 la biserica Sfântul Nicolae din satul Fedoskino. În mai 1937 a devenit paroh al bisericii Sfântului Arhanghel Mihail din satul Mihailovskoe, raionul Ruza. Ajunsese deja protoiereu.

A fost arestat la 27 noiembrie 1937 sub învinuirea de activitate contrarevoluționară și închis în temnița Butîrka. A refuzat să dea mărturii împotriva altora și a respins învinuirile. A fost împușcat la 15 decembrie, prin sentința troicii speciale a poliției politice din regiunea Moscovei din 5 decembrie 1937, și îngropat într-⁠o groapă comună necunoscută de pe poligonul de la Butovo.

A fost trecut între noii mucenici ai Rusiei de Sinodul arhieresc jubiliar din anul 2000. Este pomenit în ziua morții sale mucenicești, în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Rusiei și în Soborul noilor mucenici de la Butovo.