Nunilo și Alodia

Sfintele Mucenițe Nunilo și Alodia au fost două surori din Huesca, în nord-⁠estul Spaniei, tăiate în cap pentru credința în Hristos în jurul anului 851. Sunt înscrise în Martirologiul roman și în calendarele ritului mozarab, ca sfinte ale Bisericii nedespărțite.

S-⁠au născut în Adahuesca, într-⁠o familie bogată, dintr-⁠un tată musulman și o mamă creștină, și au fost crescute creștinește. După moartea tatălui, mama s-⁠a recăsătorit cu un alt musulman, care le-⁠a prigonit cu asprime, le-⁠a oprit să meargă la biserică și le-⁠a cerut să se căsătorească și să primească islamul; au fost trimise la o mătușă creștină, în Castilia. În 851, emirul Abd ar-⁠Rahman al II-⁠lea a hotărât că toți copiii născuți dintr-⁠un tată musulman trebuie să treacă la credința tatălui sau să fie uciși. Surorile au fost arestate, închise și date în grija unor femei de moravuri ușoare, ca să li se schimbe viața, și au fost asaltate de peți; refuzând, au fost decapitate la Huesca, la 22 octombrie 851. Sfântul Eulogiu din Córdoba le-⁠a povestit mucenicia în Memoriale Sanctorum. Data exactă este discutată de unii istorici, care bănuiesc o dată mai veche, în jur de 813.

Moaștele lor au fost aduse în veacul al IX-⁠lea la mănăstirea Leyre, în Navarra, unde au fost așezate într-⁠o cutie de fildeș din califatul de Córdoba, lucrată în 1005. După desființarea mănăstirii, în 1836, au fost mutate în biserica San Ginés din Arrecife.

Sunt pomenite la 22 octombrie, data liturgică din calendarul ortodox (aceeași zi a lunii pe stil vechi și pe stil nou).