Pavel Andreev

Sfântul Sfințit Mucenic Pavel Andreev, preot, s-⁠a născut în 1880 în satul Annino din gubernia Kursk, în familia țăranului Arkadi Vasilievici Andreev. În 1892 a intrat la Seminarul Teologic din Kursk, apoi la Academia Teologică din Petersburg, pe care a terminat-⁠o în 1902. La 14 iulie 1902 a fost hirotonit preot de episcopul Simeon al Ekaterinoslavului. Între 1902 și 1912 a predat Legea lui Dumnezeu la școlile unei mine din gubernia Ekaterinoslav, iar din 1912 până în 1919 la școala reală din Bahmut și a fost paroh al bisericii școlii.

Din 1920 a slujit în sate din ținutul Mariupol, iar din 1922 până în 1929 la biserica Sfântul Nicolae din portul Mariupol. În 1923 i s-⁠a dat cruce pectorală și a fost ridicat la rang de protoiereu; în 1924 a devenit protopop al bisericilor din Mariupol și a primit de la Patriarhul Tihon o cruce cu împodobiri. Între 1925 și 1928 a fost împuternicit pentru conducerea vicariatului Mariupol. În 1927 OGPU l-⁠a arestat sub învinuirea de agitație antisovietică, dar nu a putut dovedi nimic și l-⁠a eliberat după două luni. În 1929 a fost numit paroh al bisericii Învierii de pe Ostojenka, din Moscova, apoi cheiar la catedrala Bobotezei din Dorogomilovo și a primit mitră. La 21 martie 1932 a fost arestat din nou, închis la Butîrka și acuzat că a organizat o adunare împotriva interviului mitropolitului Serghie despre persecuția religioasă. A răspuns că predicile și discuțiile lui nu aveau culoare politică. La 10 mai 1932 a fost osândit la trei ani de exil în Kazahstan, la Alma-⁠Ata.

Întors din exil în 1935, a fost paroh al bisericii Înălțării din Teriaeva Sloboda, iar în 1937 al bisericii Nașterii Maicii Domnului din satul Vozmișce și protopop pentru parohiile din raioanele Volokolamsk, Șahovskoi și Lotoșino. Cercetările din toamna lui 1937 au vizat și pe preoții Alexandru Zverev și Dimitrie Rozanov, precum și pe monahiile care cântau în cor. Părintele Pavel a fost arestat la 7 octombrie 1937 și închis la Volokolamsk. A fost interogat două zile mai târziu și, ca și ceilalți, nu s-⁠a recunoscut vinovat. Martorii au fost determinați de anchetatori să semneze declarații false.

La 2 noiembrie a avut ultimul interogatoriu, cu o singură întrebare: se recunoaște vinovat? A răspuns că nu. La 14 noiembrie 1937 troica NKVD i-⁠a osândit la moarte pe preoții Pavel Andreev, Alexandru Zverev și Dimitrie Rozanov. Protoiereii Pavel și Alexandru au fost împușcați la 16 noiembrie 1937, iar Dimitrie la 25 noiembrie, și au fost îngropați în groapa comună de la Butovo.

Este pomenit la 16 noiembrie, la 29 mai (zi mobilă) în Soborul noilor mucenici de la Butovo și la 5 septembrie (zi mobilă) în Soborul sfinților din Moscova, după stilul nou.