Relinda de la Maaseik

Cuvioasa Relinda din Maaseik, numită și Renule, a fost o monahie din veacul al VIII-⁠lea, fiica contelui Adelard și sora Sfintei Herlinda. A murit în jurul anului 750 și este cinstită ca sfântă de Biserica Catolică și de cea Ortodoxă. Este pomenită la 6 februarie (și, local, la 12 octombrie).

Surorile au fost crescute la mănăstirea benedictină din Valenciennes și au învățat arta țesutului, în care au ajuns desăvârșite. Mai târziu, Adelard și soția lui au zidit o mănăstire la Maaseik, pe Meuse, pentru fiicele lor; mănăstirea Aldeneik a fost sfințită în 728. Willibrord a pus-⁠o pe Herlinda întâia stareță. După moartea ei, Relinda a fost numită în loc de Sfântul Bonifaciu al Mainzului, care purta cu amândouă o corespondență importantă. Relinda era înzestrată pentru broderie și pictură. Veșmintele atribuite Sfintelor Herlinda și Relinda, păstrate astăzi la Maaseik, în Belgia, sunt cele mai vechi exemple păstrate de broderie anglo-⁠saxonă; în mod tradițional sunt socotite lucrarea lor, dar de fapt sunt din a doua jumătate a veacului al IX-⁠lea.

Viața celor două surori a fost scrisă în veacul al IX-⁠lea, între 855 și 881. Cinstirea Sfintelor Herlinda și Relinda s-⁠a răspândit în toată dieceza Liège. La fiecare douăzeci și cinci de ani se face un Ommegang, o procesiune în amintirea mutării moaștelor lor din biserica Sfânta Ana din Aldeneik în biserica Sfânta Ecaterina din Maaseik; ultima a fost în 2022.