Samon de la Valaam

Sfântul Cuvios Mucenic Samon de la Valaam a fost unul dintre cei treizeci și patru de monahi și novici ai Mănăstirii Valaam uciși de suedezi la 20 februarie 1578, pentru credința lor ortodoxă. Din viața lui s-⁠a păstrat doar numele.

Valaam, aproape de granița dintre Novgorod și Suedia, a fost pustiită de mai multe ori de suedezi. După Reforma adusă în Suedia de regele Gustav Vasa, pe vremea fiului său, Ioan al III-⁠lea, un grup de luterani recent convertiți, care îi urmăreau pe carelienii ortodocși, au trecut pe gheață de pe uscat pe insulă și au atacat mănăstirea. Optsprezece bătrâni și șaisprezece novici au fost omorâți pentru statornicia în credința ortodoxă. Numele lor au fost trecute într-⁠un sinodic, cu menționarea „uciși de nemți pe Valaam, bătrâni și slujitori”, ajuns mai târziu la Mănăstirea Vasilievski; acolo este trecut și monahul Samon. Atacurile suedezilor au continuat, iar pe Valaam nu e piatră care să nu fi fost însemnată cu sângele nevoitorilor.

În secolul al XIX-⁠lea, un monah valaamit a văzut, lângă pustnicia starețului Nazarie, o procesiune de monahi necunoscuți în haine negre, înaintând în două șiruri dintr-⁠o pădurice însorită și cântând în glasul străvechi cântări de înmormântare; aveau fețe luminoase și ochi blânzi, dar erau stropiți cu sânge și plini de răni, iar iarba nu se călca sub pașii lor. Cu binecuvântarea egumenului Damaschin, în ziua muceniciei lor, 20 februarie (4 martie în stilul nou), se săvârșea la Valaam în fiecare an Liturghia pentru odihna lor veșnică, cu parastas soborniceșc. Au fost canonizați pentru cinstire în toată Biserica Rusă la Soborul Arhieresc Jubiliar din august 2000.

Sfântul Samon este pomenit la 5 martie (zi mobilă), la 3 iunie în Soborul sfinților din Karelia și la 22 august (zi mobilă) în Soborul sfinților de la Valaam, după stilul nou.