Sava din Sinai

Sfântul Cuvios Mucenic Sava din Sinai este unul dintre cuvioșii Părinți uciși în Sinai și Raiti (Raifa), nevoitori din mănăstirile și peșterile muntelui Sinai și din pustia apropiată Raiti, pe malul Mării Roșii, uciși de sarazini și vlemieni, triburi arabe nomade.

Prima ucidere a avut loc în jurul anului 312 și a fost descrisă de Amoniu, monah egiptean, martor la moartea a patruzeci de Părinți din Sinai; atunci arabii au ucis și treizeci și nouă de Părinți la Raiti. A doua ucidere s-⁠a petrecut peste o sută de ani și a fost descrisă de un martor care a scăpat prin minune, Cuviosul Nil Postnicul. Nevoitorii duceau o viață aspră: toată săptămâna stăteau în chilii în tăcere, sâmbăta se adunau la priveghere, duminica se împărtășeau, iar hrana lor erau doar curmale și apă; unii, ca bătrânii Moise și Iosif, s-⁠au făcut cunoscuți prin darul facerii de minuni. Slujba îi pomenește pe nume: Isaia, Sava, Moise, ucenicul său Moise, Ieremia, Pavel, Adam, Serghie, Domn, Procl, Ipatie, Isaac, Macarie, Marcu, Veniamin, Eusebiu și Ilie.

Cuviosul Sava este pomenit la 27 ianuarie (14 ianuarie în stilul vechi) și la 5 mai (zi mobilă) în Soborul cuvioșilor din Sinai, după stilul nou.