Serenic și Seren

Sfinții Cuvioși Serenic și Seren au fost doi frați dintr-⁠o familie nobilă din Spoleto, în Umbria, călugări și apoi pustnici lângă râul Sarthe, în Franța. Serenic a adormit în jurul anului 669. Sunt pomeniți împreună la 7 mai, iar local Serenic se pomenește și la 16 august.

Serenic s-⁠a născut în jurul anului 620. În 649, pe vremea regelui merovingian Clovis al II-⁠lea, a venit cu fratele său în ținutul Maine, ca să ducă o viață de contemplare și de pocăință. La început au trăit ca pustnici lângă Saulges, în eparhia Le Mans. Serenic a plecat apoi într-⁠un sat din Orne, pe Sarthe, a primit câțiva ucenici și a ridicat o biserică închinată Sfântului Martin de Tours și o mănăstire; biserica a fost sfârșită de episcopul Milehard de Sées. Seren a rămas pustnic până la sfârșitul vieții, iar Serenic a ajuns egumenul unei mănăstiri cu vreo o sută patruzeci de monahi. Satul a luat mai târziu numele Saint-⁠Céneri-⁠le-⁠Gérei.

Se povestește că, după un lung drum, Serenic s-⁠a rugat pentru apă ca să-⁠și potolească setea și a țâșnit un izvor lângă malul Sarthei; se crede că apa lui vindecă bolile de ochi. Este chemat împotriva bolilor de piele, a colicilor și a sterilității.