Serghie din Sinai

Sfântul Cuvios Mucenic Serghie din Sinai se numără printre cuvioșii părinți uciși în Sinai și în Raifa de sarazini și de nomazii vlemieni. Sursele nu spun nimic aparte despre el, fiindcă îl pomenesc doar în lista celor uciși, așa că povestim aici soarta obștii lui.

Cuvioșii părinți se nevoiau în mănăstirile și peșterile Muntelui Sinai, unde Dumnezeu a dat prin Moise cele zece porunci, și în pustia Raifa, de pe malul Mării Roșii. Prima ucidere a avut loc în jurul anului 312; a descris-⁠o Ammoniu, monah egiptean, martor al morții a patruzeci de părinți din Sinai, iar tot atunci arabii au ucis treizeci și nouă de părinți din Raifa. A doua ucidere s-⁠a făcut după o sută de ani și a fost descrisă de un martor care a scăpat prin minune, cuviosul Nil Postitorul, pomenit la 12 noiembrie.

Nevoitorii din Sinai și Raifa duceau o viață cu totul aspră: toată săptămâna rămâneau tăcuți în chilii, sâmbăta se adunau la priveghere, iar duminica se împărtășeau cu Sfintele Taine; se hrăneau numai cu curmale și apă. Mulți s-⁠au făcut vestiți prin darul facerii de minuni, între ei bătrânii Moise și Iosif. În slujba lor sunt pomeniți pe nume Isaia, Sava, Moise, ucenicul său Moise, Ieremia, Pavel, Adam, Serghie, Domn, Proclu, Ipatie, Isaac, Macarie, Marcu, Veniamin, Eusebiu și Ilie.

Sfântul este pomenit la 27 ianuarie și la 5 mai (zi mobilă) în Soborul cuvioșilor din Sinai, după stilul nou.