Serghie Felițîn

Sfântul Sfințit Mucenic Serghie Felițîn a fost preot al bisericii Învierii din satul Sertiakino, în ținutul Podolsk, și a fost împușcat la Butovo la 15 decembrie 1937.

S-⁠a născut la 18 februarie 1883 în satul Voronovo, ținutul Podolsk, în familia preotului Vasile Felițîn. A terminat școala Perervinski și trei clase la Seminarul din Moscova, iar în 1904 a fost numit psalt la biserica Schimbării la Față din Bujarovo. În 1907 a fost mutat la biserica Învierii din Sertiakino, unde s-⁠a căsătorit cu Vera Serghieevna Osetrova, iar ei au avut opt copii. În 1918 a fost hirotonit diacon, în 1921 preot pentru aceeași biserică, unde a slujit până în ziua arestării, primind epigonatul și camilafca. Parohia cuprindea satul Sertiakino și cătunele Maloe și Bolșoe Tolbino și Nikulino, la cinci kilometri de biserică. Enoriașii și-⁠l aduceau aminte mai ales pentru bunătatea lui creștinească.

La 27 noiembrie 1937, la două noaptea, a fost arestat și închis la Serpuhov. Arestarea l-⁠a zguduit atât de mult pe soția lui, încât și-⁠a pierdut glasul și răspundea prin semne celor din NKVD care voiau să știe locurile pe care să le caute. Preotul era învinuit că ar fi dușmănos puterii și ar avea legături cu un chiabur contrarevoluționar, pe nume Zarenkov. L-⁠au interogat de îndată; a spus că nu a vorbit împotriva puterii și a partidului printre oameni și nu s-⁠a recunoscut vinovat de agitație antisovietică. La 1 decembrie troica NKVD l-⁠a condamnat la moarte, iar părintele Serghie a fost împușcat la 15 decembrie 1937 și îngropat într-⁠o groapă comună necunoscută, pe poligonul Butovo.

Este pomenit la 15 decembrie și, după stilul nou, la 29 mai (zi mobilă) în Soborul noilor mucenici de la Butovo și la 5 septembrie (zi mobilă) în Soborul sfinților din Moscova.