Serghie Sorokin

Sfântul Cuvios Mucenic Serghie Sorokin a fost ieromonah, ucenic al starețului Filaret din Sreznevo, și a fost împușcat la 23 decembrie 1937.

Viața monahală În lume Nicolae Ivanovici Sorokin, s-⁠a născut în 1900 în orașul Skopin, gubernia Riazan, în familia unui tinichigiu. Părinții evlavioși i-⁠au sădit, lui și celor trei surori ale lui, dragostea de Dumnezeu, de biserică și de rugăciune. În 1918, cu binecuvântarea părinților, a intrat la Mănăstirea Pronski a Schimbării la Față din Skopin, dar după șase luni mănăstirea a fost închisă și a fost chemat în armata roșie, unde a slujit trei ani și jumătate ca soldat. În 1922, după serviciul militar, a plecat în Abhazia, la Mănăstirea Simon Canaanitul din Noul Athos, unde a primit tunderea în monahism în cinstea Sfântului Serghie de Radonej. Când și această mănăstire a fost închisă, în 1924, cei mai mulți monahi s-⁠au așezat în valea Pshu, aproape de Noul Athos. În 1928 s-⁠a întors în gubernia Riazan și a fost hirotonit ieromonah de arhiepiscopul Iuvenalie (Maslovski) de Riazan și Șațk.

A fost trimis să slujească la biserica Sfintei Treimi din satul Zapolie, în locul protoiereului Vasile Mrejin, care fusese reprimat. Arhiepiscopul i-⁠a recomandat să ceară sfat egumenului Filaret (Priahin), care ducea nevoința stăreției în parohia vecină Sreznevo, la biserica Kazan. Părintele Serghie îl cunoscuse pe Filaret la mănăstirea din Pronsk și s-⁠a bucurat. Enoriașii l-⁠au îndrăgit pentru sinceritatea și curăția inimii. Timpul liber îl petrecea la Sreznevo. Acolo se alcătuise o mănăstire tainică, adăpost pentru monahii și monahiile gonite, o insulă a ortodoxiei într-⁠o mare de ateism: slujbe zilnice după rânduiala monahală, predici de neuitat. La toate asupririle părintele Serghie răspundea cu mai multă rugăciune, mai mult fast al slujbei și procesiuni prin sat.

Mucenicia În 1931 a fost arestat egumenul Filaret, apoi în „cazul filaretiștilor” încă treizeci și opt de oameni, între care și ieromonahul Serghie, condamnat la trei ani de lagăr la Medvejiegorsk, în Karelia. La sfârșitul lui 1934 s-⁠a întors la Riazan, iar arhiepiscopul Iuvenalie l-⁠a binecuvântat să slujească în satul Sreznevo, văzând în el un urmaș vrednic al egumenului Filaret. A slujit la biserica Kazan cu mare râvnă; oamenii veneau de peste tot, slujbele solemne și procesiunile s-⁠au reluat, iar el vizita fiecare familie, mângâia bolnavii și învăța pe cei rătăciți, fără stăruință, cu dragoste creștină. Lângă biserica Kazan s-⁠au așezat iarăși călugărițe din mănăstirile închise. În 1937 a urmat o nouă arestare, sub învinuirea de activitate contrarevoluționară, de critică a politicii partidului și guvernului și a Constituției sovietice. La 23 decembrie 1937 cuviosul mucenic Serghie a fost împușcat.

Este pomenit la 23 decembrie și, după stilul nou, la 7 februarie (zi mobilă) în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse și la 23 iunie în Soborul sfinților din Riazan.