Tecla din Roubaix

Tecla din Roubaix a fost o fecioară, mare binefăcătoare și nevoitoare din Roubaix, în Flandra franceză, în secolul al IX-⁠lea. Se pomenește la 20 februarie. Istoricii locali Jean Cousin și Arnould de Raisse îi dau titlul de pioasă și fericită.

Într-⁠o noapte din septembrie 881, în somn, i s-⁠a arătat episcopul Sfântul Eleuteriu și i-⁠a poruncit să-⁠i spună lui Heidilon, episcop de Tournai și Noyon, să meargă în satul Blandain și să ridice din pământ moaștele lui, pe care le va găsi lângă altarul Sfântului Petru. Heidilon a mers acolo împreună cu Tecla, cu mai mulți prelați și egumeni, cu o mare parte din clerul său și cu mulți oameni din Roubaix, și a găsit moaștele. În clipa aceea Tecla, care era oarbă de nenumărați ani, și-⁠a căpătat vederea.

După aceea a făcut mult bine prin evlavia și virtutea ei în Roubaix și în împrejurimi, mai ales în cătunul Barbieux. A primit Sfânta Împărtășanie chiar din mâna episcopului Heidilon. A fost înmormântată în biserica din Blandain, lângă Sfântul Eleuteriu, iar rămășițele ei au fost mutate apoi într-⁠o capelă a aceleiași biserici.

Este o sfântă locală a Apusului; nu cunoaștem o canonizare sinodală ortodoxă.