Teoctist din Nicomidia

Sfântul Mucenic Teoctist din Nicomidia a fost ostaș și a primit cununa muceniciei în Nicomidia, în anul 304, împreună cu Sfântul Sfințit Mucenic Ciprian și cu Sfânta Muceniță Iustina.

În veacul al III-⁠lea, pe vremea împăratului Deciu, trăia în Antiohia un înțelept păgân, vrăjitor vestit, pe nume Ciprian. El îl îmblânzise prin jertfe pe însuși stăpânul întunericului, i se dăruise cu totul, iar acesta îi pusese în slujbă o oaste de demoni și îi făgăduise să-⁠l facă stăpân după ieșirea din trup. Mulți veneau la el în nevoi, iar el îi ajuta cu puterea demonică. Odată a venit la el un tânăr, Aglaid, fiu de părinți bogați și de neam ales. Văzând-⁠o pe fecioara Iustina, a rămas uimit de frumusețea ei și a căutat de atunci să-⁠i câștige inima, dar ea i-⁠a răspuns că mirele ei este Hristos, Căruia Îi slujește și pentru Care își păstrează curăția.

Înarmat cu știință tainică și chemând în ajutor duhurile necurate, Ciprian le-⁠a trimis de trei ori să o ispitească pe Iustina. Ele îi puneau în minte gânduri rele, îi aprindeau patima trupească, o ispiteau cu vorbe înșelătoare, dar Iustina i-⁠a biruit prin post, rugăciune și semnul crucii, iar demonii, rușinați și înfricoșați de crucea Domnului, au fugit. Atunci Ciprian s-⁠a mâniat și s-⁠a răzbunat pe Iustina. A trimis ciumă și răni peste casa ei și peste întreaga cetate, așa cum a făcut odinioară diavolul cu dreptul Iov. Ea s-⁠a rugat cu stăruință și năvălirea demonică a încetat. După schimbarea aceasta, oamenii au început să-⁠L slăvească pe Hristos, iar Ciprian, luminat, s-⁠a lepădat de lucrările diavolului, a mărturisit totul episcopului locului, Antim, și i-⁠a dat spre ardere toate cărțile lui, rugându-⁠l să-⁠l boteze.

Și-⁠a schimbat cu totul viața: după șapte zile de la botez a fost pus citeț, după douăzeci de zile ipodiacon, după treizeci diacon, iar după un an a fost hirotonit preot. Curând a fost făcut episcop și în această treaptă a dus o viață atât de sfântă, încât s-⁠a asemuit cu mulți dintre marii sfinți.

În vremea prigoanei de sub împăratul Dioclețian, Ciprian și Iustina au fost calomniați, aruncați în temniță, apoi sfântul a fost spânzurat și răzuit pe trup, iar Iustina bătută peste gură și peste ochi. După aceea au fost aruncați într-⁠un cazan, dar cazanul clocotitor nu le-⁠a făcut nici un rău. În cele din urmă au fost osândiți la tăierea capului cu sabia.

Văzând moartea nevinovată a mucenicilor, ostașul Teoctist s-⁠a mărturisit creștin și a fost ucis împreună cu ei. Moaștele sfinților se află în Cipru, în satul Meniko, la douăzeci de kilometri de Nicosia, într-⁠o biserică închinată lor. Din veacul al XIII-⁠lea, din anul 1268, după căderea Antiohiei, moaștele au fost aduse în Cipru și ascunse într-⁠o capelă mică. Sfinții sunt pomeniți la 15 octombrie.