Teodor Gusev

Sfântul Mucenic Teodor Gusev s-⁠a născut la 22 aprilie 1874 în satul Sidorovskoe din ținutul Zvenigorod, gubernia Moscova, în familia țăranului Fiodor Gusev. A murit în lagăr, la 1 februarie 1940.

A primit învățătura de bază la școala satului. Ca om cu mare autoritate între țărani, în 1912 a fost ales staroste al satului și a rămas în funcție până la preluarea puterii de către bolșevici. Fratele lui era membru al consiliului bisericesc și vistiernic la biserica Sfântului Nicolae din Sidorovskoe. La sfârșitul anilor douăzeci, când țăranii au fost siliți să intre în colhozuri, nepotul lui Teodor a devenit brigadier într-⁠un colhoz și, de frică, a cerut ca unchiul lui să iasă din consiliul bisericesc; în locul fratelui, Teodor Gusev a intrat în consiliu în 1929. În 1933 a fost tras la răspundere, împreună cu preotul bisericii, pentru o pârâ mincinoasă; instanța a respins învinuirea. A doua oară a fost tras la răspundere în 1935, pentru dispariția unor obiecte din biserică, și a fost condamnat cu suspendare la un an.

În prima jumătate din 1937 s-⁠a văzut că prigoana se înăsprește, iar fiul l-⁠a îndemnat să plece din biserică, ca să nu fie arestat și ca să nu pună „pată” pe ei. Teodor Fiodorovici i-⁠a răspuns că nu pleacă din biserică și că nu se leapădă de Dumnezeu. În august 1937 au venit în sat oamenii NKVD și au început să cheme țăranii și să întrebe despre Teodor Gusev. Cei mai mulți au spus că nu au auzit nimic rău de la el, dar au găsit și martori mincinoși, între ei nepotul lui.

A fost arestat la 21 august 1937 și închis întâi în arestul miliției din Golițino, apoi în închisoarea din Zvenigorod. Fișele date de președinții sovietului sătesc și ai colhozului spuneau că este „îmbibat de spirit religios”, „om bisericesc activ”, „membru neschimbat al consiliului”, care „lucrează bine în colhoz, în afară de sărbători”. Întrebat de anchetator, a negat orice activitate contrarevoluționară. Ancheta a aflat de icoana Maicii Domnului Bogoliubskaia din biserica Sfântului Nicolae, la praznicul căreia, la 1 iulie, veneau mulți clerici și credincioși, iar clericii luau masa la casa lui Teodor Gusev, dar el a spus că nu s-⁠au purtat discuții politice. Rudele lui îi duceau mâncare la închisoare. Într-⁠o zi le-⁠a spus fiicelor sale să nu plece, pentru că vor fi duși la Moscova. Fiicele au alergat după camion până la gară și, când a fost mutat în alt vagon, au întrebat un milițian de ce l-⁠au luat. Milițianul a răspuns: „Acum, fetelor, sunt închiși oameni fără nici o vină”.

A fost dus la Butârka, apoi la Taganka. La 11 octombrie 1937 troica NKVD l-⁠a condamnat la zece ani de lagăr de muncă. A fost trimis la Blagoveșcensk, unde a lucrat o vreme ca paznic de grădină de zarzavat al lagărului. Teodor Fiodorovici Gusev a murit în Iugvostoclag la 1 februarie 1940 și a fost îngropat într-⁠un mormânt necunoscut.

Se pomenește la 1 februarie (stil nou), în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse, la 7 februarie, și în Soborul sfinților din Moscova, la 5 septembrie, ultimele două fiind zile schimbătoare.