Teodul de la Sinai

Sfântul Cuvios Teodul de la Sinai, ieromonah, a fost fiul Sfântului Cuvios Nil Ascetul, pomenit la 12 noiembrie, cel care a povestit uciderea sfinților părinți de la Raithu în veacul al V-⁠lea. Împreună cu tatăl său, Teodul a lăsat lumea încă din adolescență și s-⁠a retras în pustia Muntelui Sinai.

Când barbarii au atacat pustnicii, tânărul a căzut în mâinile tâlharilor, care au hotărât să-⁠l aducă jertfă zorilor, pe care îi cinsteau în loc de Dumnezeu. Domnul l-⁠a scăpat la rugăciunea stăruitoare a părintelui său: barbarii au adormit și au scăpat ceasul răsăritului, apoi au renunțat la jertfă și l-⁠au luat cu ei. Vândut de tâlhari în cetatea Elusa, Teodul a fost răscumpărat de episcopul locului, iar tatăl său l-⁠a regăsit în casa acestuia și a mulțumit lui Dumnezeu.

Episcopul i-⁠a hirotonit preoți pe amândoi, pe Nil și pe Teodul. Întorși pe Muntele Sinai, ei au slujit Domnului acolo până la sfârșitul vieții. Moaștele lor nestricate au fost aduse la Constantinopol pe vremea împăratului Iustin cel Tânăr (565-578) și așezate în biserica Sfinților Apostoli din Orfanotrofie.

Biserica îl pomenește pe Sfântul Teodul la 27 ianuarie.