Tihon de Turuhansk

Sfântul Fericit Tihon de Turuhansk a fost ctitorul mănăstirii Sfânta Treime din Turuhansk, în Siberia, și a murit în 1682. Se pomenește la 24 iulie, după calendarul vechi.

Pe numele din lume Timotei, era fiul preotului Simeon din Marele Ustiug și al Martei. La patruzeci și doi de ani s-⁠a mutat la Eniseisk, unde a trăit cu evlavie, făcând lumânări de ceară; nu se știe din ce pricină a atras mânia voievodului Maxim Rtișciov (1656-1658) și, după aceea, a hotărât să se retragă din lume. La mănăstirea Mântuitorului din Eniseisk a fost tuns de egumenul Leonid, cu numele Tihon. Dorind liniște, a plecat cu bătrânul monah Dionisie într-⁠o mică luntre pe Enisei și au ajuns la așezarea de iernat Turuhansk; după iarnă, au urcat treizeci de verste pe Enisei și, la gura râului Tunguska de Jos, în pădure fără drum, au înfipt o cruce și au ridicat o chilie. Au venit și alți iubitori ai liniștii (Mercurie, Pavel, Gherasim, Nicon). Când frații au fost destui, Tihon a cerut episcopului Simeon binecuvântare să zidească o biserică a Sfintei Treimi, iar episcopul l-⁠a hirotonit ierodiacon. În 1660, prin porunca țarului Alexei Mihailovici, așezarea lui a fost ridicată la rang de mănăstire.

Și-⁠a înmulțit nevoințele: purta pe trup lanțuri de fier de douăzeci de funți și două cruci de fier, iar înainte de Liturghie se ruga toată noaptea. În 1670, după o vedenie, a aflat moaștele Sfântului Mucenic Vasile de Mangazeia și le-⁠a dus în mănăstirea lui. A adormit la 24 iulie 1682, la adânci bătrânețe, și a fost îngropat în incinta mănăstirii, la sudul bisericii Sfintei Treimi; peste mormânt s-⁠a făcut o criptă unde se păstrează și lanțurile lui, iar acolo i se fac slujbe de pomenire. Este zugrăvit ca un bătrân cărunt cu chip lung și uscat, în mantie neagră de schimonah.