Trifon de Viatka

Cuviosul Trifon de Viatka (Trofim Dmitrievici Podvijaev, în lume) a fost arhimandrit, misionar și întemeietorul și starețul Mănăstirii Adormirii și Sfântului Trifon din Hlînov (azi Kirov). Se numără între sfinții cinstiți în deosebi în eparhiile Viatka și Perm. S-⁠a născut în jurul anului 1546 și a adormit la 8 octombrie 1612 după calendarul vechi (21 octombrie după cel nou). Biserica Rusă l-⁠a canonizat în 1903, după cum arată unul dintre izvoare. Din 2007 în ziua pomenirii lui se face și praznicul Soborului sfinților din Viatka. Izvorul englez dă ca zi a pomenirii 12 octombrie, ceea ce nu se potrivește cu celelalte izvoare.

S-⁠a născut în satul Mala Nemniujka, în ținutul Pinega (azi în regiunea Arhanghelsk), într-⁠o familie de țărani înstăriți, ca cel mai mic fiu al lui Dimitrie și al Pelagiei Podvijaev. La botez a primit numele Trofim. Tatăl a murit devreme, iar el a fost crescut sub îndrumarea mamei și a fraților mai mari. Din copilărie a fost un om evlavios.

Având dorința de viață monahală, a plecat în taină de acasă și s-⁠a așezat la Veliki Ustiug, pe lângă preotul de parohie Ioan, unde a viețuit în post și rugăciune. Apoi a mers la mănăstirea Pîskor de pe râul Kama, în ținutul Permului, unde a fost tuns monah de egumenul Varlaam și unde s-⁠a străduit să aducă păgânii la creștinism, după unul dintre izvoare. Mai târziu, în căutare de singurătate, a plecat pe râul Ciusovaia și a întemeiat acolo o mănăstire în cinstea Adormirii Maicii Domnului. În 1580 s-⁠a mutat în orașul Hlînov, unde a întemeiat o altă mănăstire a Adormirii Maicii Domnului pe râul Viatka, cunoscută azi ca Mănăstirea Trifonov. A fost ridicat la rangul de arhimandrit al mănăstirii pe care o întemeiase. Era un ascet aspru: purta pe trup cămașă de păr și lanțuri.

A adormit la 8 octombrie 1612 și a fost îngropat în mănăstirea întemeiată de el. La 2 iunie 1684, în timpul zidirii catedralei de piatră a Adormirii, au fost aflate moaștele Cuviosului Trifon de Viatka. Ele se află în Mănăstirea Trifonov a Adormirii din Kirov.