Vasile de la Peșteri

Sfântul Cuvios Mucenic Vasile de la Peșteri, ieromonah, este pomenit împreună cu Cuviosul Mucenic Teodor de la Peșteri. Amândoi s-⁠au nevoit în secolul al XI-⁠lea în Peșterile Apropiate din Kiev. Teodor și-⁠a împărțit averea la săraci, s-⁠a retras în mănăstire și s-⁠a așezat într-⁠o peșteră varegă, vecină cu peșterile Cuviosului Teodosie. Mulți ani a trăit acolo în aspră înfrânare. Când vrăjmașul a semănat în el întristare pentru averea împărțită, Sfântul Vasile l-⁠a mângâiat: „Te rog, frate Teodor, nu-⁠ți pierde plata; dacă vrei avere, ia tot ce am eu”. Teodor s-⁠a pocăit și l-⁠a îndrăgit din inimă pe Vasile, cu care a locuit în aceeași chilie. Odată, pe când Vasile a petrecut trei luni într-⁠o ascultare în afara mănăstirii, un demon în chipul lui s-⁠a arătat lui Teodor și i-⁠a arătat comoara ascunsă cândva în peșteră de tâlhari. Monahul voia deja să iasă din mănăstire, să cumpere avere și să trăiască în lume, dar când s-⁠a întors Vasile, înșelăciunea demonului s-⁠a dezvăluit. De atunci Teodor a fost mai atent cu sine. Ca să nu fie purtat de gânduri în trândăvie, și-⁠a pus o piatră de moară și macina noaptea grâu. Așa, prin osteneli lungi și sârguincioase, s-⁠a izbăvit de patima iubirii de arginți.

Cneazului Mstislav Sviatopolcici i-⁠a ajuns la ureche că monahul Teodor ar fi găsit multe comori în peșteră. L-⁠a chemat și i-⁠a poruncit să arate locul unde sunt ascunse. Sfântul Teodor a răspuns cneazului că într-⁠adevăr văzuse în peșteră mult aur și vase, dar de ispită, împreună cu monahul Vasile, le îngropase, iar Dumnezeu i-⁠a luat din minte unde. Cneazul nu l-⁠a crezut și a poruncit să fie chinuit până la moarte. Sfântul Teodor a fost bătut încât veșmântul de păr i s-⁠a muiat în sânge, apoi a fost atârnat cu capul în jos, cu un rug aprins sub el. Cneazul, beat, a poruncit să fie chinuit și Sfântul Vasile și apoi l-⁠a ucis el însuși cu o săgeată. Murind, Cuviosul Mucenic Vasile a aruncat săgeata la picioarele cneazului Mstislav și a prezis că el însuși va fi curând rănit mortal de ea. Proorocia s-⁠a împlinit: la 15 iulie 1099, pe zidul cetății Vladimir, în războiul cu Davîd Igorevici, Mstislav a fost lovit pe neașteptate în piept de o săgeată prin spărtura unei scânduri și a murit în noaptea următoare. Recunoscându-⁠și săgeata, cneazul a spus: „Mor pentru Cuvioșii Mucenici Vasile și Teodor”.

Sfântul Vasile este pomenit la 28 martie (zi mobilă) în Soborul tuturor cuvioșilor părinți de la Peșterile Kievului, la 24 august și la 11 octombrie în Soborul cuvioșilor părinți de la Peșterile Kievului din Peșterile Apropiate, după stilul nou.