Veniamin din Sinai

Sfântul Cuvios Mucenic Veniamin din Sinai este pomenit între părinții uciși în Sinai și în Raita, nevoitori ai chiliilor și peșterilor muntelui unde Dumnezeu i-⁠a dat lui Moise cele zece porunci.

Părinții viețuiau în mănăstirile și peșterile muntelui Sinai și ale pustiei apropiate Raita, pe malul Mării Roșii, și au pătimit de la sarazini și de la blemii, triburi arabe nomade. Prima ucidere a avut loc în jurul anului 312 și a fost descrisă de monahul egiptean Amoniu, martor la moartea a patruzeci de părinți din Sinai. Atunci arabii au ucis și treizeci și nouă de părinți la Raita. A doua ucidere s-⁠a petrecut peste o sută de ani și a fost descrisă de un martor care a scăpat prin minune, Cuviosul Nil Postitorul (pomenit la 12 noiembrie).

Nevoitorii din Sinai și Raita duceau o viață aspră. Toată săptămâna rămâneau în chilii în tăcere, sâmbăta se adunau la priveghere, iar duminica se împărtășeau cu Sfintele Taine. Se hrăneau numai cu curmale și apă. Mulți au fost cunoscuți pentru darul facerii de minuni, între ei bătrânii Moise și Iosif. Slujba îi numește pe Isaia, Sava, Moise, ucenicul său Moise, Ieremia, Pavel, Adam, Serghie, Domn, Proclu, Ipatie, Isaac, Macarie, Marcu, Veniamin, Eusebiu și Ilie.

Sfântul Veniamin este pomenit la 27 ianuarie, în stil nou, și la 5 mai (dată mobilă) în Soborul cuvioșilor din Sinai.