Visarion Agatonitul

Cuviosul Visarion de la Agathonos (în lume Andreas Korkoliakos, Petalidi din Messenia, 1908 - 22 ianuarie 1991) a fost un ieromonah grec al secolului al XX-⁠lea, de la mănăstirea Agathonos de lângă Lamia, în Grecia centrală, cunoscut întâi pentru viața monahală și pentru lucrarea religioasă, socială și de binefacere, iar apoi, din 2006, pentru că trupul lui s-⁠a aflat nestricat. A fost trecut între sfinți de Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice la 14 iunie 2022. Se pomenește la 22 ianuarie, ziua adormirii lui.

Viața

Andreas Korkoliakos s-⁠a născut la Petalidi, în Messenia, în 1908, și acolo a învățat primele litere. La optsprezece ani a plecat la Kalamata, unde s-⁠a legat de oameni duhovnicești și s-⁠a hotărât să se facă cleric (izvorul englez spune doar că a primit monahismul în anii adolescenței). A fost tuns monah și a primit numele Visarion. Apoi a fost hirotonit diacon și preot și a primit rangul de arhimandrit. În 1935, la chemarea mitropolitului din Messenia al Tesaliotidei, Iezechiil (Strumbis), a mers la Karditsa, unde a început să slujească, deosebindu-⁠se prin filantropie. După Eliberare și Războiul Civil a plecat din Karditsa și, după 1955, a intrat la mănăstirea Agathonos, lângă Lamia, sub înrâurirea părintelui Gherman Dimakos, tot peloponezian. Acolo a slujit ca duhovnic al mănăstirii și mergea totodată la spitalele din Lamia, vedea bolnavii, îi mângâia și îi spovedea. Era socotit de cei ce l-⁠au cunoscut un cleric deosebit de bun la inimă, cu duh de omenie.

Sfârșitul vieții și aflarea trupului

După serioase probleme de sănătate, a murit de edem pulmonar la 22 ianuarie 1991, la spitalul „Sotiria”, la vârsta de optzeci și trei de ani. Trupul lui a fost dus la mănăstirea Agathonos, dar din pricina unei furtuni cumplite nu a putut fi înmormântat în cimitir și a fost, în cele din urmă, îngropat în Baptisteriu. În martie 2006 a fost dezgropat din pricina unei surpări pe partea de răsărit a mănăstirii. Sicriul lui s-⁠a aflat în stare excelentă. Monahii l-⁠au dus la cimitir ca să scoată oasele bătrânului, dar când au deschis capacul au văzut că trupul era nestricat. Faptul a stârnit uimire nu numai în Ftiotida, ci în toată Grecia, mai ales după ce evenimentul a fost arătat la televiziune. Moaștele lui Visarion au fost cercetate întâia oară de profesorul pensionar și cunoscutul medic legist din Atena, dr. Panaghiotis Giamarelos, care a vorbit la televiziune despre un fapt extraordinar și de neexplicat; mai ales spusele lui despre trupul foarte bine păstrat al lui Visarion și despre fața atât de neatinsă încât „era gata să vorbească cu tine” au stârnit zarvă. Episcopul Ftiotidei, Nicolae, a spus că Biserica nu trebuie să se grăbească să vestească vreo sfințenie a monahului Visarion și că problema trebuie discutată în Sfântul Sinod al Bisericii Greciei, la Atena. Totuși, după ce media a făcut cunoscut evenimentul, sute de credincioși din Ftiotida și din alte părți ale Greciei au venit la mănăstirea Agathonos să se închine trupului lui Visarion.

Reacțiile

Chestiunea nestricăciunii rămășițelor a stârnit tulburare în lumea științifică din Grecia. Medicul legist Nikos Karakukis a vorbit despre posibilitatea unei mumificări naturale din pricina locului în care a fost îngropat: lipsa de oxigen din locul îngropării și uscăciunea din mormânt puteau provoca mumificarea trupului. Medicul legist pensionar Giamarelos i-⁠a propus episcopului Nicolae ca trupul să rămână într-⁠o raclă, într-⁠un loc anume al mănăstirii, încă doi-⁠trei ani, ca să se vadă mai bine, după păstrarea ori descompunerea lui, ce este. După ce un ziar de scandal grec a publicat fotografii ale moaștelor, președintele legiștilor, Karakukis, a cerut episcopului Ftiotidei să îngăduie cercetarea științifică a unei echipe de legiști asupra trupului monahului, ca să se publice o concluzie; el a respins părerea colegului său Giamarelos și a vorbit de un caz cu explicație logică prin medicina legală.

Canonizarea

Trecerea lui între sfinții Bisericii Ortodoxe a fost făcută de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului la 14 iunie 2022, iar la 31 august 2022 a avut loc ceremonia înscrierii în sinaxar și a semnării lui de către patriarhul ecumenic Bartolomeu. Se pomenește la 22 ianuarie, data adormirii.