Wolfsindis din Reisbach

Wolfsindis din Reisbach este o sfântă regională a Evului Mediu din Bavaria Inferioară, cinstită ca fecioară și mucenică. Cinstirea ei merge înapoi până în veacul al VII-⁠lea sau al VIII-⁠lea. Este pomenită la 2 septembrie.

După legendă, s-⁠a făcut creștină în taină și a fost ucisă de tatăl ei păgân, iar în locul morții ei a țâșnit un izvor. O altă tradiție spune că, fecioară creștină, a fost legată de coada unui cal de un pețitor respins și târâtă până la moarte. Sfânta și mormântul ei sunt cinstite cel puțin din veacul al VIII-⁠lea, când ducele bavarez Tassilo al III-⁠lea (748 până la 788) a dăruit Reisbach-⁠ul mănăstirii Wessobrunn, prin 753 sau 772. În acel loc s-⁠a ținut un sinod bisericesc în 798 sau 799. Este pomenită și într-⁠un necrolog din Wessobrunn din veacul al X-⁠lea, într-⁠un act al episcopului Henric I de Regensburg (1132 până la 1155) din 1139 și într-⁠un necrolog al mănăstirii Saint Gall din veacul al XII-⁠lea. Din 1753 se serbează ziua ei la Reisbach și la Dirnaich, aproape. Nu sunt îndoieli asupra existenței ei, dar sunt asupra muceniciei. Cultul e legat de un izvor: în veacurile al XVIII-⁠lea și al XIX-⁠lea i s-⁠au atribuit multe vindecări apei care curge azi de sub altarul bisericuței zidite în 1822.