Zabulon și Sosana

Sfinții Cuvioși Zabulon și Sosana au fost părinții Sfintei Nino, luminătoarea Georgiei. După Sfânta Tradiție, Sfânta Nino și Sfântul Mare Mucenic Gheorghe erau rude de sânge. În vremea muceniciei lui Gheorghe, un nobil, robul lui Dumnezeu Zabulon, a ajuns în Roma din Capadocia. A intrat în armata împăratului și curând a fost cunoscut ca un cavalerist curajos și un soldat bun. Într-⁠o bătălie cu francii, Domnul i-⁠a dat izbânda: l-⁠a prins pe regele francilor și pe suita lui și i-⁠a predat împăratului roman. Împăratul i-⁠a osândit la moarte, dar captivii și-⁠au mărturisit dorința de a se boteza. Zabulon a spus-⁠o împăratului și a devenit el însuși nașul lor. Apoi a cerut îndurare pentru fiii săi duhovnicești, iar împăratul i-⁠a eliberat. Aproape toți francii s-⁠au făcut creștini prin osteneala lui Zabulon pentru credință. Un imnograf georgian din secolul al IX-⁠lea scria: „Tatăl ei, Zabulon, a convertit Galia cu sabia, iar fericita Nino a convertit Georgia cu Crucea făcătoare de viață.”

Mai târziu, Zabulon a mers în pelerinaj la Ierusalim. Acolo și-⁠a împărțit toată averea săracilor și a început să slujească patriarhului Iuvenalie al Ierusalimului. Acolo a cunoscut-⁠o pe Sosana, sora patriarhului, și puțin după aceea patriarhul i-⁠a cununat. Tinerii căsătoriți s-⁠au mutat în Capadocia, unde le-⁠a venit pe lume o fetiță, Nino. În timp ce o creștea, Sosana a slujit lui Dumnezeu și celor nevoiași cu mare dăruire. Când Nino a împlinit doisprezece ani, părinții și-⁠au vândut toată averea și s-⁠au întors la Ierusalim. Cu binecuvântarea patriarhului, Zabulon s-⁠a retras în pustie să trăiască în nevoință; locul unde s-⁠a nevoit îl știe numai Dumnezeu. Sosana, cu binecuvântarea patriarhului, a slujit săracilor și bolnavilor. La 10 decembrie 1996, Biserica Ortodoxă a Georgiei i-⁠a declarat pe Zabulon și Sosana, părinții Sfintei Nino, mărturisitori ai credinței creștine: într-⁠o vreme în care religiile păgâne erau încă larg practicate și creștinii adesea prigoniți, ei au adus mulți oameni la credință și apoi au părăsit cele lumești ca să urmeze doar lui Dumnezeu. Sunt pomeniți la 20 mai (stil nou; 2 iunie pe stil vechi).