Alexandra Diacikova

Sfânta Cuvioasă Muceniță Alexandra Diacikova, novice, s-⁠a născut în 1893 în satul Cernogolovka din ținutul Bogorodsk, gubernia Moscova, în familia țăranului Ivan Diacikov. A primit cununa muceniciei prin împușcare la 14 martie 1938, la Butovo, lângă Moscova. Biserica Rusă o cinstește printre noii mucenici ai veacului al XX-⁠lea.

A urmat școala din sat și a trăit alături de părinți, ajutându-⁠i în gospodărie. În 1914 a intrat ca novice la Mănăstirea Sfânta Treime Alexandru Nevski, din ținutul Klin, aproape de satul Acatovo, de aceea numită adesea Mănăstirea Acatovo. Obștea fusese deschisă în 1890 și primise rânduiala de mănăstire de obște în 1898; trăiau acolo cam șaptezeci de surori.

După venirea puterii ateiste, mănăstirea a fost transformată în artel agricol, tot sub conducerea stareței. În 1927 artelurile ținute de călugărițe au fost desființate, obștea din Acatovo s-⁠a risipit, iar starețea a fost arestată. Alexandra s-⁠a întors în satul ei, dar dragostea pentru mănăstire a făcut-⁠o să se așeze iarăși lângă zidurile ei. Din 1930, când represiunile împotriva monahiilor s-⁠au înăsprit, s-⁠a întors din nou în casa părintească. Biserica satului rămăsese fără preot, iar ea s-⁠a ostenit să obțină un slujitor și l-⁠a ajutat să se așeze acolo.

La 21 mai 1931 a fost arestată împreună cu alți monahi și închisă la Noghinsk. Martorii au spus că ar răspândi zvonuri despre colhoz și ar organiza sărbători religioase; ea a negat că ar fi făcut agitație împotriva colhozurilor. La 29 mai 1931 a fost osândită la cinci ani de lagăr și trimisă la construcția canalului Marea Albă-⁠Baltica. A fost eliberată în 1934. În același an i-⁠a murit mama, iar ea s-⁠a mutat în raionul Voloklamsk, unde a trăit la cunoscuți și a muncit cu ziua.

În octombrie 1937 s-⁠a angajat paznic și îngrijitoare la biserica Nașterii Maicii Domnului din satul Șestakovo și a locuit în cabana bisericii, unde locuia și preotul. Preotul a fost arestat, iar slujbele s-⁠au oprit. La 28 februarie 1938 a fost arestată și Alexandra și închisă la Voloklamsk. Se spunea că ar fi vorbit în sat despre arestarea nedreaptă a preotului. Ea a răspuns că nu a făcut propagandă împotriva puterii, ci doar a îndemnat oamenii să meargă la biserică și să se roage lui Dumnezeu.

La 4 martie 1938 troica NKVD a osândit-⁠o la moarte, iar ea a fost dusă la închisoarea Taganka din Moscova. A fost împușcată la 14 martie 1938 și îngropată într-⁠o groapă comună necunoscută, pe poligonul de la Butovo. Se prăznuiește la 14 martie, în ziua mărturisirii ei, și în Soborul noilor mucenici din Butovo.