Ana Ostroglazova

Sfânta Muceniță Ana Ostroglazova s-⁠a născut la 19 noiembrie 1900 în orașul Kaluga, în familia protoiereului Ioan Alexeevici Ostroglazov. A fost osândită în 1937 la zece ani de lagăr și a murit mucenicește de foame în lagăr. Biserica Rusă o cinstește printre noii mucenici și mărturisitori.

A terminat o școală de mijloc și a intrat la un institut de învățământ popular; după doi ani, în 1920, a plecat din institut. A intrat apoi contabilă la școala pedagogică din Kaluga. Acolo, pentru firea ei blândă, a fost iubită de profesori și de elevi, dintre care mulți veneau să-⁠i spună necazurile. Ana Ivanovna era un om adânc credincios, cucernic și serios, și când scaunul Kalugăi a fost luat de episcopul Augustin, ea i-⁠a devenit cel mai apropiat ajutor. Un lucrător NKVD care strângea date despre ea și pregătea hotărârea arestării a scris despre ea: „fiică de popă, fată mare, bisericească activă”. După arestarea ei, la 16 octombrie 1937, conducerea școlii pedagogice a dat caracterizarea: lucra la școală de vreo cincisprezece ani, își făcea bine treaba de contabilă, era foarte tăcută, de aceea era foarte greu de cunoscut, nu vorbea niciodată la adunări și în discuții se mărginea la răspunsuri scurte; ca fiică de slujitor al cultului, trăind cu tatăl ei, se afla mereu în mijlocul bisericeștilor, mergea des la biserică, se ruga cu osârdie, se pleca în fața arhiereului, iar atmosfera din casa lor amintea de o biserică.

La interogatorii creștina curajoasă și cucernică s-⁠a ținut cu demnitate și liniște, ca o fiică vrednică a părintelui ei duhovnicesc, arhiepiscopul Augustin. Anchetatorul i-⁠a spus că a fost arestată pentru activitate antisovietică și că ancheta cere mărturii sincere; ea a răspuns: „Nu am făcut activitate antisovietică și nu mă recunosc vinovată”. Întrebată dacă este membră a unei organizații contrarevoluționare monarhice, a spus că nu confirmă. I s-⁠au citit mărturiile lui Atanasie Vasilievici Liubimov, care o numea membră a organizației bisericești și monarhice, „om de încredere al lui Augustin”, care ar fi făcut mare activitate antisovietică, crescând în duh religios contrarevoluționar inteligența, mai ales copiii foștilor oameni și ai slujitorilor cultului. A răspuns: „Nu confirm acest lucru și nu mă recunosc vinovată”. Ea a tăgăduit și învinuirile că ar fi făcut sabotaj ca contabilă, că ar fi făcut calomnii antisovietice sau că ar fi răspândit zvonuri superstițioase. La 19 noiembrie 1937 troica NKVD a osândit-⁠o la zece ani de lagăr, unde a primit mucenicia de foame. Se pomenește la 23 noiembrie, la 7 februarie, în Soborul sfinților din Komi, la 11 februarie, și în Soborul sfinților din Kaluga, la 31 iulie.