Cei șapte bărbați apostolici

Cei șapte bărbați apostolici (în spaniolă, „los siete varones apostólicos”) sunt, după tradiția creștină, șapte clerici hirotoniți la Roma de Sfinții Apostoli Petru și Pavel și trimiși să vestească Evanghelia în Spania. Sunt Torquat, Cecilie, Ctesifon, Eufrasie, Indaleție, Isihie și Secund. Nu se știe dacă erau romani, greci sau de neam hispanic.

Legenda datează, probabil, din secolul al VIII-⁠lea. Martirologiul din Lyon (806) a preluat un text dintr-⁠o sursă din secolul al V-⁠lea, iar cei șapte sunt pomeniți și în liturghia mozarabă. După manuscrise din secolul al X-⁠lea, care țin de știri din secolele VIII-⁠IX, ei au sosit la Acci (Guadix) în vremea sărbătorilor închinate lui Jupiter, Mercur și Iunona; păgânii i-⁠au gonit până la râu, dar podul s-⁠a prăbușit pe neașteptate și cei șapte s-⁠au salvat. O nobilă numită Luparia i-⁠a ascuns, a primit credința și a ridicat un altar în cinstea Sfântului Ioan Botezătorul.

Ei au pornit să vestească în orașe diferite din Betica: Torquat a rămas la Acci (Guadix), Ctesifon a mers la Vergium (Berja), Isihie la Carcere (Cazorla), Indaleție la Urci (Pechina), Secund la Abula, Eufrasie la Iliturgis, iar Cecilie la Iliberis (Elvira, Granada). Doar identificarea Iliberisului cu Elvira, unde s-⁠a ținut sinodul, e socotită sigură. Un autor din secolul al IX-⁠lea a legat tradiția lor de cea a Sfântului Iacov cel Mare, în scrierea despre aducerea trupului lui în Hispania. Se crede că tradiția vine din grija de a arăta obârșia apostolică a scaunelor episcopale și amestecă date adevărate cu altele deformate. Catedrala din Guadix păstrează statuile celor șapte, iar în 1982 papa Ioan Paul al II-⁠lea a spus că Spania a fost cucerită pentru credință prin zelul lor misionar. Sunt pomeniți împreună la 15 mai, după calendarul apusean.