Dimfna

Sfânta Muceniță Dimfna a fost o fecioară irlandeză din veacul al VII-⁠lea, ucisă de tatăl ei și cinstită mai ales la Geel, în Belgia. Este pomenită la 15 mai, iar în unele calendare la 30 mai.

Începuturile

După tradiția catolică și ortodoxă, Dimfna s-⁠a născut în Irlanda, în veacul al VII-⁠lea. Tatăl ei, Damon, era un rege mic din Oriel, păgân înfocat, iar mama ei era creștină cucernică. Numele ei vine din irlandeză, de la un cuvânt care înseamnă „poet”, cu un sfârșit care arată micimea sau femininul. Povestea ei a fost scrisă prima oară în veacul al XIII-⁠lea de un canonic al bisericii Sfântul Aubert din Cambrai, la cererea episcopului Guiard de Laon, care spune că s-⁠a sprijinit pe povestiri orale și pe legende despre vindecări minunate ale celor suferind de boli ale minții. Cercetătorii socotesc povestea o variantă a unui motiv cunoscut din folclor, cel al tatălui care vrea să se căsătorească cu fiica lui.

Fuga

La paisprezece ani, Dimfna s-⁠a închinat lui Hristos și a făcut votul curăției, învățată de duhovnicul ei, părintele Gerebern. Curând după aceea i-⁠a murit mama. Damon o iubise mult pe soția lui, iar după moartea ei i s-⁠a tulburat mintea. Sfetnicii l-⁠au îndemnat să se recăsătorească, iar el a primit, dar numai cu o soție la fel de frumoasă ca cea moartă. După ce a căutat în zadar, a început s-⁠o dorească pe fiica lui, care semăna mult cu mama ei. Aflând gândul tatălui, Dimfna a jurat să-⁠și păzească făgăduința și a fugit din curtea lui, cu duhovnicul ei, Gerebern, doi slujitori credincioși și cu bufonul regelui. Au plecat cu corabia spre continent și au ajuns în Belgia de azi, unde s-⁠au adăpostit în orașul Geel.

Mucenicia

După o tradiție, la Geel Dimfna a ridicat un adăpost pentru săracii și bolnavii ținutului. Prin banii pe care i-⁠a folosit tatăl ei a aflat unde se află, căci câteva monede au dus pe urmele lor în Belgia. Damon și-⁠a trimis oamenii după ei, apoi a venit el însuși la Geel. A poruncit ostașilor să-⁠l omoare pe Gerebern și a încercat să-⁠și silească fiica să se întoarcă în Irlanda, dar ea s-⁠a împotrivit. Înfuriat, Damon a scos sabia și i-⁠a tăiat capul. Se spune că avea cincisprezece ani. Locuitorii din Geel i-⁠au îngropat pe Dimfna și pe Gerebern într-⁠o peșteră din apropiere, iar după ani au hotărât să mute rămășițele într-⁠un loc potrivit.

Cinstirea

Trupul ei a fost pus într-⁠o raclă de argint în biserica din Geel care îi poartă numele; în 1349 s-⁠a ridicat acolo o biserică în cinstea ei. Moaștele lui Gerebern au fost duse la Xanten, în Germania. Până în 1480 veneau atâția pelerini din toată Europa, ca să caute vindecare pentru boli ale minții, încât locuințele de lângă biserică au fost mărite, iar când și acelea s-⁠au umplut, locuitorii orașului au început să-⁠i primească în casele lor. Așa a început un obicei de grijă pentru bolnavii psihici, care a ținut peste cinci sute de ani: bolnavii nu se numesc pacienți, ci oaspeți, sunt primiți în familii și lucrează în comunitate; în anii 1930 erau peste patru mii. Dimfna este ocrotitoarea celor cu boli ale minții și a celor care au suferit în familie. Este numită Crinul Irlandei, pentru curăția ei. Este înfățișată cu o coroană și cu sabia, uneori cu un drac în lanț la picioare.