Constantin

Sfântul Mucenic Constantin a fost un nobil, după unele izvoare un rege, din Cornwall, în sud-⁠vestul Britaniei, care a trăit în secolul al VI-⁠lea. După o tinerețe trăită în păcat s-⁠a pocăit, s-⁠a făcut monah și misionar și a fost ucis în Scoția în jurul anului 576. Sinaxarul grecesc îl pomenește la 9 mai, numindu-⁠l mucenic și rege al scoților.

Tradițiile despre el sunt multe și s-⁠au amestecat de-⁠a lungul veacurilor, căci numele Constantin l-⁠au purtat mai mulți bărbați din Britania acelor vremuri. Unii l-⁠au socotit una și aceeași persoană cu Constantin, regele Dumnoniei, pe care Sfântul Gildas îl mustra aspru pentru purtarea sa; dacă este așa, înseamnă că și-⁠a îndreptat cu totul viața.

Viața Sfântului David vorbește despre un Constantin, rege al cornualezilor, care a lăsat coroana ca să intre în mănăstirea Sfântului David din Țara Galilor. Sinaxarul grecesc adaugă că s-⁠a retras din domnie după moartea soției sale, lăsând tronul fiului său. Din Țara Galilor a trecut în Irlanda, unde, după Breviarul de Aberdeen, a intrat într-⁠o mănăstire fără să-⁠și dezvăluie rangul și s-⁠a nevoit ca un simplu monah.

Mai târziu a mers în Scoția, la picți, ca să le vestească Evanghelia. Tradițiile îl leagă de Sfântul Columba și de Sfântul Kentigern, numit și Mungo. Acolo a întemeiat o mănăstire. În jurul anului 576 a fost ucis, după unele izvoare de tâlhari, după altele de păgâni, și astfel a primit cununa muceniciei. A fost îngropat la Govan, lângă Glasgow, unde mormântul său este arătat și astăzi.

În Cornwall poartă numele lui satul Constantine și golful Constantine, unde se află ruinele unei vechi capele cu un izvor, iar în Devon biserica din Milton Abbot. Sinaxarul grecesc îl pomenește la 9 mai.