Dimitrie Semenov

Sfântul Sfințit Mucenic Dimitrie Semenov a fost preot în eparhia Stavropolului, născut la 30 octombrie 1873 în satul Beșpagir și ucis în același sat, în noaptea de 14 spre 15 iunie (27 spre 28 iunie pe calendarul nou) 1918, de oamenii Armatei Roșii. A fost numărat între sfinții Bisericii Ruse în 2022. Este pomenit la 27 iunie (14 iunie după calendarul vechi), în ziua morții, și în ziua Soborului noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse (9 februarie, zi mobilă).

Familia și slujirea

Tatăl lui, preotul Evtihie Emelianovici Semenov (1843 până la 1914), a fost cleric al eparhiei Stavropolului, iar mama, Varvara Alexandrovna (1852 până la 1918). A terminat trei clase la seminarul din Stavropol. Din 1894 până în 1896 a fost învățător. În 1896 a intrat în slujba bisericii și a fost rânduit într-⁠un loc de diacon-⁠învățător la biserica Nașterii Maicii Domnului din satul Vinodelnoe, apoi hirotonit diacon. Din 1897 până în martie 1909 a fost cleric la biserica Schimbării la Față din satul Novoselițkoe.

În vremea mutării în masă în Siberia, în urma reformei agrare a lui Stolîpin, a cerut, printre cei dintâi din eparhia Stavropolului, să fie mutat în eparhia Tomsk. A fost hirotonit preot la 31 mai 1909 și mai bine de patru ani și-⁠a închinat slujirea pastorală la buna rânduială a parohiei bisericii Sfântului Arhanghel Mihail din satul Taskaevskoe, în ținutul Kainsk, eparhia Tomsk. A trebuit să se întoarcă în gubernia Stavropol ca să-⁠și îngrijească tatăl bătrân. Din 24 septembrie 1913 a slujit în biserica Înălțării Crucii din satul Beșpagir.

Mucenicia

În timpul războiului civil, sfințitul mucenic Dimitrie avertiza, în predicile lui, că jaful este crimă. La 14 (27) iunie 1918 ostașii armatei roșii au intrat în Beșpagir, au venit în casa preotului și au cerut să fie hrăniți. După ce s-⁠au săturat, i-⁠au spus că acum va fi nevătămat, și au plecat. Dar în aceeași zi părintele Dimitrie a fost arestat de două ori. După o jumătate de oră au trimis după el o gardă și l-⁠au dus la comitetul de plasă, unde se afla sediul detașamentului revoluționar. Acolo au făcut tot felul de batjocuri. Soția lui, care aștepta pe atunci un copil, a cerut să-⁠l elibereze și preotul a fost lăsat liber, dar după un timp a fost iar arestat. L-⁠au învinuit că a găzduit detașamentul colonelului Skuro la trecerea prin Beșpagir.

Părintele Dimitrie a fost multă vreme chinuit și batjocorit, apoi i s-⁠a spus să se pregătească. L-⁠au scos din sat, nu departe de sfântul izvor (azi strada Gorodkovaia din Beșpagir). Preotul a cerut îngăduința să se roage înaintea morții. Abia a sfârșit rugăciunea, călăii s-⁠au năpustit asupra lui și i-⁠au făcut capul bucăți cu săbiile. Trupul lui fără suflare a fost aruncat într-⁠o râpă, aproape de locul execuției. Martorii povestesc că ostașii roșii ar fi zis atunci că de acum nu va mai chema la cuminte. Părintele Dimitrie a fost ucis în noaptea de 14/27 spre 15/28 iunie 1918, împreună cu câțiva oameni din Beșpagir și până la douăzeci de locuitori din satele vecine. A doua zi dimineață trupul preotului a fost găsit în afara satului, iar îngroparea lui a fost oprită.

Îngroparea și canonizarea

După plecarea roșiilor din sat, locuitorii și-⁠au îngropat păstorul în curtea bisericii Înălțării Crucii. Aproape tot satul a ieșit să însoțească osemintele mucenicului, și mulți au plâns moartea lui timpurie. Biserica a fost închisă în 1936 și dărâmată de tot în 1943, iar mormântul părintelui Dimitrie s-⁠a pierdut.

În 2019 numele preotului ucis Dimitrie Semenov a fost trecut în Sinodicul arhipăstorilor, păstorilor, monahilor și mirenilor Mitropoliei Stavropolului care au suferit în vremea prigoanei, și a fost pomenit la parastasele rânduite în parohiile ținutului Stavropol în ziua Soborului noilor mucenici. La 25 august 2022 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a trecut numele sfințitului mucenic Dimitrie Semenov în lista pe nume a Soborului noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse și a binecuvântat să i se facă pomenirea în ziua muceniciei, să i se slujească molebene și să i se zugrăvească icoane.