Dracon din Aravrac

Sfântul Mucenic Dracon din Aravrac a pătimit la începutul veacului al IV-⁠lea, în vremea împăratului Diocletian. S-⁠a născut într-⁠o familie bogată, în satul Aravrac de lângă orașul Niceea, și încă din copilărie s-⁠a deosebit prin cucernicie.

În vremea prigoanei, văzând suferințele creștinilor, Dracon a hotărât să primească nevoința muceniciei. Și-⁠a împărțit averea săracilor și s-⁠a mărturisit deschis creștin la Niceea, înaintea dregătorului Deciu. A fost supus chinurilor, dar un înger al Domnului l-⁠a vindecat. Văzând această minune, trei mii de păgâni au crezut în Hristos. Apoi a fost adus la Diocletian și chinuit din nou, dar a rămas neclintit. Împăratul l-⁠a trimis înapoi la Deciu cu porunca să continue chinurile.

În timpul acestor chinuri a coborât foc din cer și i-⁠a ars pe călăi, iar trupul rănit al sfântului a rămas nevătămat; încă cinci mii de oameni s-⁠au întors la Hristos. Atunci mucenicul a fost decapitat.

Numele lui Dracon, sau Draconte, nu este cuprins în calendarul actual al Bisericii Ruse. Grecii îl pomenesc la 24 noiembrie.