Mina

Sfântul Mare Mucenic Mina din Egipt a fost ostaș roman, ucis pentru credință în jurul anului 309, făcător de minuni, cinstit mult în toată creștinătatea. Este pomenit la 11 noiembrie.

Nașterea

S-⁠a născut în Egipt, în jurul anului 285, în orașul Nikiu, lângă Memphis. Părinții lui erau creștini cu viață aspră, dar au fost mult timp fără copii. Tatăl lui se numea Eudoxie, mama Eufimia. De sărbătoarea Maicii Domnului, Eufimia se ruga cu lacrimi înaintea unei icoane a Fecioarei, ca Dumnezeu să-⁠i dea un fiu. Din icoană s-⁠a auzit glas care a zis „Amin”. Câteva luni mai târziu, Eufimia a născut un băiat și l-⁠a numit Mina.

Ostașul și pustnicul

Tatăl lui, care conducea o regiune a Egiptului, a murit când Mina avea paisprezece ani. La cincisprezece ani, Mina s-⁠a înrolat în armata romană și a primit o treaptă înaltă, datorită numelui tatălui său. După izvoare, a slujit la Cotyaeum, în Frigia. După trei ani a părăsit armata, ca să-⁠și dea toată viața lui Hristos, și a plecat în pustie. După cinci ani de pustnicie a avut o vedenie cu îngeri care încununau mucenicii în slavă și a dorit să li se alăture. În timp ce se gândea la aceasta, a auzit un glas: „Fericit ești, Mina, căci ai fost chemat la viața cucernică încă din copilărie. Ți se vor da trei cununi nepieritoare: una pentru feciorie, alta pentru nevoință și a treia pentru mucenicie.”

Mucenicia

S-⁠a întors la Cotyaeum, în vremea unei sărbători păgâne, și și-⁠a mărturisit credința în public. A fost arestat de guvernatorul Pirus, supus la chinuri cumplite și, în cele din urmă, a fost tăiat cu sabia, în prigoana lui Dioclețian și a lui Maximian.

Moaștele

Cei care l-⁠au ucis au pus trupul pe foc trei zile, dar trupul a rămas neatins. Sora lui a mituit ostașii și a luat trupul, pe care l-⁠a dus cu corabia la Alexandria și l-⁠a așezat într-⁠o biserică. La sfârșitul prigoanei, pe vremea papei Atanasie al Alexandriei, un înger i s-⁠a arătat și i-⁠a poruncit să încarce trupul pe o cămilă și să plece spre pustia Libiei; la o fântână de lângă lacul Mariut, cămila s-⁠a oprit și nu a mai vrut să meargă, iar creștinii au înțeles că este semn de la Dumnezeu și au îngropat trupul acolo. Locul mormântului a fost uitat, apoi, după tradiție, a fost aflat de un păstor, a cărui oaie bolnavă s-⁠a vindecat tăvălindu-⁠se pe pământ. Oamenii bolnavi care veneau acolo se vindecau, iar la locul acela s-⁠a zidit o biserică și un adăpost pentru pelerini, la Abu Mena. Mina este mult cinstit de copți și de ortodocșii greci și balcanici, și este înfățișat de obicei ca ostaș, adesea călare.