Eutimie de la Zograf

Sfântul Cuvios Mucenic Eutimie de la Zograf a fost monah al Mănăstirii Zograf de pe Athos și unul dintre cei douăzeci și șase de mucenici ai ei, arși în turnul mănăstirii de oști latine între 1274 și 1284.

Când împăratul Mihail al VIII-⁠lea Paleologul a încheiat în 1274 unirea cu Roma, cele mai multe mănăstiri athonite au refuzat să trădeze Ortodoxia și i-⁠au mustrat pe apostați. De aceea Sfântul Munte a fost lovit de oști latine și mercenari, care au chinuit mulți monahi. Zograf, mănăstire de bulgari, era mai expusă, pentru că împăratul nu voia să-⁠i supere pe greci și își descărca mânia pe mănăstirile de alt neam.

Aflând în chip minunat că ostașii se apropie, egumenul Toma a spus frăției că cine vrea să rămână în viață să plece, iar cine dorește mucenicia să rămână. Au rămas douăzeci și șase de oameni, între ei Eutimie, ceilalți monahi și patru mireni lucrători fără nume cunoscut. S-⁠au închis în turn, iar când ostașii i-⁠au dat foc, mucenicii au cântat psalmi și acatistul Maicii Domnului și și-⁠au dat sufletele lui Dumnezeu la 10 octombrie.

Se pomenește în Soborul cuvioșilor athoniți, care în calendarul rus cade la 4 iulie, dar este o zi mutabilă.