Eutimie Tihonravov

Sfântul Sfințit Mucenic Eutimie Tihonravov, preot, s-⁠a născut la 17 aprilie 1881 în orașul Șuia, gubernia Vladimir, și a primit mucenicia prin împușcare la 4 februarie 1938, la Ivanovo. Biserica Rusă îl cinstește printre noii mucenici și mărturisitori ai veacului al XX-⁠lea.

Preoția

După unele mărturii, tatăl lui, Serghei Tihonravov, era preot. Eutimie Serghievici a absolvit școala parohială. S-⁠a căsătorit cu Tatiana Alexandrovna Speranskaia, fiica citețului bisericii Schimbarea la Față din satul Doronino, și în 1904 s-⁠a mutat în acel sat, unde a slujit ca paraclisier al bisericii Schimbarea la Față și, ca mulți slujitori de atunci, își câștiga traiul prin muncă țărănească. Au avut trei copii. În 1917 a venit în Rusia puterea atee, care a început îndată prigoana împotriva Bisericii.

Autoritățile locale din Doronino erau aspru ostile Bisericii și l-⁠au amenințat pe preotul care slujea acolo că i se va confisca toată averea dacă nu încetează să slujească. Avea familie mare, iar pentru copii preotul a părăsit biserica. Episcopul a trimis un alt preot, dar și acela a slujit puțin, pentru că autoritățile s-⁠au pus și pe el cu amenințări. Parohia a rămas din nou fără preot, iar Eutimie, plângând cu credincioșii rămași fără păstor, a cerut episcopului să fie hirotonit preot.

Era de la natură slab de sănătate, iar unele rude l-⁠au descurajat: „Vremurile sunt așa, toți refuză, se ascund, iar tu vrei să fii hirotonit?”. Dar el a fost hotărât și în 1933 a fost hirotonit pentru biserica Schimbarea la Față din Doronino.

Mulți localnici, extrem de ostili Bisericii, cereau închiderea ei. Când trecea părintele Eutimie pe stradă, i se strigau după el insulte și râsete. În 1935 nu a putut plăti impozitele puse de autorități, i s-⁠a confiscat averea, iar biserica a fost închisă. După închidere, ateii au început să o devasteze, scoțând icoanele și distrugându-⁠le. Unul dintre ei, scoțând icoane, le arunca pe jos și le călca în picioare cu înverșunarea unui posedat; mai târziu i-⁠au înghețat mâinile și picioarele și a rămas fără putința de a se mișca, iar fiul lui, născut curând după hulă, avea mâinile și picioarele schilodite din naștere. Autoritățile locale au făcut în biserică mai întâi un depozit de grâu, apoi un grajd, apoi depozit de îngrășăminte, ruinând-⁠o aproape.

Arestarea

După închiderea bisericii, părintele Eutimie a mai trăit un timp în sat, săvârșind slujbe la cererea credincioșilor. Viața i se făcea tot mai grea și s-⁠a mutat la Ivanovo, unde s-⁠a angajat paznic la o instituție medicală, dar și acolo săvârșea slujbe la cererea credincioșilor. Locuia în așa-⁠numita așezare muncitorească, într-⁠un colț sărăcăcios, doar ca să doarmă. Camerele se închiriau tuturor, iar oameni complet străini dormeau pe podea în aceeași cameră.

După un timp s-⁠a aflat că părintele Eutimie e preot și, în toiul prigoanei, s-⁠a denunțat că într-⁠o casă locuiește „ilegal” un preot. La 1 ianuarie 1938 a fost arestat și închis la Ivanovo. După câteva zile a fost interogat. Anchetatorul i-⁠a spus că este arestat ca participant într-⁠un grup ilegal contrarevoluționar al clerului scos din slujbă, care ar fi făcut agitație antisovietică. El a răspuns că nu se recunoaște vinovat, pentru că nu a făcut agitație antisovietică și nu a făcut parte din nicio organizație subterană.

Apoi au fost interogați martori mincinoși, înainte de toți gazda locuinței. Ea a spus că Tihonravov, în tot anul 1937, a avut în prezența ei ieșiri contrarevoluționare împotriva puterii sovietice, spunând că viața a devenit cu neputință, că slujitorii sunt puși la impozite pe care nu le pot plăti, ca să fie nimicită religia, și că a răspândit zvonuri provocatoare despre exploatarea deținuților. Un alt martor mincinos a spus că în noiembrie 1937, într-⁠o discuție despre alegerile pentru Sovietul Suprem, ar fi spus că aceste alegeri sunt aceleași ca mai înainte și că canalele despre care se laudă au fost făcute de mâinile deținuților, o muncă nu mai bună decât robia din Egipt.

Mucenicia

La 3 februarie 1938 troica NKVD l-⁠a osândit la moarte. A doua zi după sentință, anchetatorul l-⁠a interogat din nou, iar el a răspuns că nu se recunoaște vinovat și că socoate false informațiile anchetei. În aceeași zi, 4 februarie 1938, preotul Eutimie Tihonravov a fost împușcat la Ivanovo și îngropat într-⁠o groapă comună necunoscută.

Se pomenește la 4 februarie, la 7 februarie în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse (stil nou), și la 20 iunie în Soborul sfinților din Mitropolia Ivanovo.