Felix de Alcalá

Sfântul Cuvios Mucenic Felix de Alcalá s-⁠a născut la Alcalá de Henares, în jurul anului 830, și a fost martirizat la Córdoba la 14 iunie 853. Face parte din grupul mucenicilor din Córdoba. Era monah benedictin mozarab. Părinții lui erau musulmani de origine nord-⁠africană (din Getulia, în Libia de azi), așezați în Asturia.

Ajuns om în toată firea, a ales să se facă creștin ca să intre în rânduiala benedictină și să trăiască viața monahală. Tânăr monah, a fost însărcinat împreună cu frații săi să sprijine și să răspândească viața monahală în Asturia, în Galicia și în Aragon, refăcând multe mănăstiri; apoi a fost trimis să întărească mănăstirea benedictină a Sfinților Iust și Pastor, de la periferia Córdobei. A ajuns acolo în cel mai rău moment: emirul omeiad Mohamed I, ca și tatăl său Abd al-⁠Rahman al II-⁠lea, a hotărât să-⁠i silească pe creștini să treacă la islam, punând capăt conviețuirii pașnice dintre creștini și musulmani.

Felix a fost decapitat la 14 iunie 853 împreună cu tovarășii Anastasie și Digna. Trupul i-⁠a fost expus țintuit pe un plug și apoi cadavrul a fost ars; oasele rămase au fost aruncate în Guadalquivir. Este cinstit ca sfânt al Bisericii nedespărțite.